Liderii federațiilor sindicale care participă marți la protestul din fața Ministerului Muncii susțin că negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial întâmpină blocaje în mai multe domenii din mediul privat, printre care comerţul, IT-ul şi sectorul bancar.

„Protestăm pentru faptul că există blocaje structurale în abordarea şi în iniţierea proceselor de negociere colectivă la nivel de sectoare de activitate, ceea ce face imposibilă ţinta României, ca minimum 80% din angajaţi să fie acoperiţi de un contract colectiv de muncă, conform solicitărilor europene. Sunt probleme majore în negocierea contractelor sectoriale, chiar şi acolo unde ele au existat, de exemplu în sectorul bancar, unde companiile se retrag din patronate şi nu mai avem cu cine negocia, sau amânări şi negocieri lente spre inexistente în zona de comerţ sau neiniţiate în alte sectoare de activitate”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din IT & Comunicaţii, Florentin Iancu.

Potrivit acestuia, problemele din mediul privat sunt comparabile cu cele existente în sectorul bugetar.

„Protestul e o continuare a unor discuţii pe care le-am mai avut la Ministerul Muncii. Lucrurile nu s-au deblocat, din contră, se înrăutăţesc, iar reprezentarea angajaţilor slăbeşte pe zi ce trece. Vedem problemele din zona bugetară, vedem ce se întâmplă acolo cu Legea salarizării, la fel de mari sunt şi problemele în zona privată. Şi, ca atare, e nevoie să tragem un semnal de alarmă pentru a debloca, în primul rând, discuţiile, iar ulterior, fiecare dintre noi să reuşim să negociem contracte cât mai benefice pentru ambele părţi”, a afirmat Iancu.

Liderul sindical a atras atenţia şi asupra restructurărilor din sectorul IT.

„În momentul de faţă sunt enorm de multe restructurări. Un contract sectorial ar putea crea un cadru minimal cu privire la planurile sociale prin care pleacă oamenii aceştia. S-a creat aşa cumva o aură din asta, că în acest sector nu sunt probleme. Credeţi-mă că sunt destul de multe probleme şi aici. Sunt destul de mulţi oameni care sunt în meserii mai de bază, de exemplu suport, şi care nu sunt plătiţi cu ce se vehiculează prin presă şi care, în momentul de faţă, sunt în mare pericol de a-şi pierde joburile. Se concediază zeci de oameni. Sigur, nu se văd, pentru că se face prin acordul părţilor, dar sectorul IT traversează poate o perioadă mai tumultuoasă decât ar fi în comerţ sau în alte sectoare de activitate prin prisma numărului de angajaţi afectaţi de reducerile de personal”, a susţinut acesta.

Găsirea unui loc de muncă durează și 10 luni

Sindicalistul a subliniat că în prezent găsirea unui nou loc de muncă în domeniu este mai anevoioasă şi ar putea dura chiar şi 10 luni.

„Reinserţia durează acum între 6 şi 8, 9 luni, 10 luni poate. Deci, nu mai suntem în situaţia: 'Mă dă afară astăzi sau plec eu şi mâine am şapte joburi'. Lucrurile sunt profund transformate în momentul de faţă şi e nevoie să ne uităm cu atenţie şi la sectorul ăsta”, a transmis Florentin Iancu.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Comerţ, Vasile Gogescu, a susţinut că organizarea sindicală în mediul privat este dificilă, pentru că acest lucru nu este permis de angajatori.

„În mediul privat, rata de sindicalizare e sub 5%. În rest, nu permit patronii. Îi felicităm pe aceia care au permis, pe cei care au reuşit să facă sindicate în mediul privat, dar, în general, este o luptă aproape pierdută când încerci să faci un sindicat într-o companie din mediul privat. Pot să vă spun, de exemplu, că un angajat din comerţ primeşte spor că lucrează în ziua de duminică 3 lei pe oră. Acesta e sporul mediu care se acordă în sectorul comerţ. Şi gândiţi-vă, sunt vreo 800.000 de angajaţi în acest sector. E cel mai mare sector al economiei naţionale, cu cei mai mulţi angajaţi”, a declarat Gogescu.

El estimează că aproximativ 60% dintre angajaţii din comerţ sunt remuneraţi cu salariul minim sau cu venituri apropiate de acesta.

Totodată, Gogescu a reclamat şi dificultăţi în negocierea contractelor colective la nivel sectorial.

„Angajatorii, marile companii, găsesc tot felul de subterfugii prin care refuză negocierea sau, dacă în rare cazuri o acceptă, găsesc motive în aşa fel încât să nu se aplice erga omnes (tuturor, n.r.) sau, mai mult de atât, ca rezultatele negocierii să fie egale cu zero, dacă nu încearcă să mai taie ceva. Aşa se întâmplă în mediul privat, unde statul a luat mâna de pe aceşti lucrători, pe care îi lasă la discreţia angajatorilor”, a atenţionat liderul Federaţiei Sindicatelor din Comerţ.

Probleme în sectorul bancar

Problemele negocierilor colective se regăsesc şi în sectorul bancar, susţine preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci, Constantin Paraschiv.

„Scopul principal al protestului este acela de a atrage un semnal de alarmă la adresa autorităţilor, în special, care s-au obligat prin Directiva Europeană privind salariul minim garantat că vor încerca să găsească soluţii de a stimula negocierile, astfel încât 80% din sectoarele de activitate să fie acoperite cu contracte colective de muncă. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Mai mult, companiile au trecut la un tertip şi mai periculos. De exemplu, în sistemul bancar, patronatul din bănci era reprezentativ la nivelul sectorului de activitate şi, în urma negocierii, putea să beneficieze de contract salariaţii din întreg sistemul bancar”, a afirmat la rândul său, Paraschiv.

El a semnalat că pierderea reprezentativităţii organizaţiei patronale a schimbat aria de aplicare a contractului colectiv.

„Băncile mici, văzând că sunt obligate să aplice prevederile contractului peste tot, erga omnes, au încercat să influenţeze de aşa manieră încât marile companii care erau în cadrul CPBR (Consiliul Patronatelor Bancare din România - n.r.) să se retragă, lăsând CPBR fără reprezentativitate. În condiţiile astea, neavând reprezentativitate, contractul colectiv de muncă se aplică numai companiilor semnatare. Deci, la nivel de grup de unităţi, nu şi la nivel sectorial”, a arătat sindicalistul.

Constantin Paraschiv a anunţat că acţiunile nu se vor opri la protestul de marţi de la Bucureşti, ci vor ajunge şi la Bruxelles, acţiunile sindicale urmând să aibă loc pe 30 septembrie.

Citește și: Sindicaliști: Sistemul feroviar, în pragul unui blocaj financiar. Lipsa finanţării riscă să oprească trenuri