Partidul Social Democrat a inițiat demersuri pentru suspendarea în instanță a 12 hotărâri adoptate de cabinetul condus de liberalul Ilie Bolojan, susținând că executivul interimar și-ar fi depășit atribuțiile constituționale și legale.

De cealaltă parte, Guvernul respinge acuzațiile și avertizează că blocarea actelor normative ar putea afecta trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fonduri de peste un miliard de euro și măsuri de sprijin destinate unor categorii vulnerabile.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor hotărâri adoptate de Guvern în ședințele din 16 și 23 iulie.

Social-democrații susțin că hotărârile promovează politici noi și depășesc limitele în care poate acționa un guvern demis. PSD invocă și expirarea termenului de 45 de zile în care miniștrii interimari își pot exercita atribuțiile.

Din cele 12 hotărâri contestate, 11 au fost publicate în Monitorul Oficial.

PSD a anunțat că va solicita Curții de Apel București suspendarea executării lor, urmând să procedeze în mod similar și în cazul Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității, după publicarea documentului.

Strategia pentru biodiversitate, în dispută

Sorin Grindeanu i-a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să retragă Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și să transmită proiectul Parlamentului, pentru a fi adoptat prin lege.

Liderul PSD susține că, în cazul în care hotărârea nu va fi retrasă, premierul interimar va fi responsabil pentru o eventuală pierdere a unui miliard de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Dacă nu va face acest lucru, premierul Bolojan va fi unicul vinovat dacă România va pierde un miliard de euro din PNRR”, a afirmat Grindeanu.

Potrivit lui, Parlamentul ar putea analiza proiectul într-un ritm accelerat, astfel încât să fie evitate întârzieri în dezvoltarea infrastructurii de transport, a proiectelor hidroenergetice și a exploatării gazelor naturale din Marea Neagră.

Sorin Grindeanu a invocat și situația autostrăzii Lugoj–Deva, susținând că proiectul a fost întârziat din cauza unor cerințe suplimentare de mediu.

Guvernul susține că hotărârile sunt legale

În replică, Palatul Victoria afirmă că toate cele 12 hotărâri au fost adoptate cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare și au primit avizul de specialitate al Ministerului Justiției.

Executivul acuză PSD că încearcă să blocheze acte normative cu un impact financiar și social important și anunță că își va susține poziția în cadrul procedurilor judiciare.

Potrivit Guvernului, printre hotărârile contestate se află acte normative asociate cu trei jaloane din PNRR.

Primul vizează reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Un alt jalon se referă la procedura de acordare a beneficiilor pentru locuire și de tranziție destinate adulților cu dizabilități. Cel de-al treilea este reprezentat de aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030.

Executivul avertizează că, în cazul în care aceste hotărâri nu vor intra în vigoare până la 31 august, România ar putea suporta penalități de un miliard de euro pentru strategia privind biodiversitatea și de alte câteva zeci de milioane de euro pentru celelalte două jaloane.

Sprijin pentru persoane vulnerabile

Guvernul susține că suspendarea actelor normative ar putea afecta și mai multe categorii de beneficiari.

Una dintre hotărâri stabilește procedurile prin care peste 5.400 de adulți cu dizabilități, care urmează să părăsească centrele rezidențiale, pot primi sprijin financiar pentru locuire și integrare în comunitate. Executivul avertizează că, în absența acestor norme, procesul de dezinstituționalizare ar putea fi blocat.

Alte măsuri contestate vizează sprijinul pentru tinerii care nu sunt angajați și nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională, denumiți tineri NEET, precum și pentru persoanele vulnerabile și angajatorii care le oferă locuri de muncă.

Guvernul mai menționează și hotărârea privind aplicarea sancțiunilor contravenționale neachitate și efectele acestora asupra dreptului de a conduce. Potrivit Executivului, normele includ și garanții procedurale pentru persoanele sancționate, inclusiv dreptul la un proces echitabil.