Președintele american Donald Trump a revenit la tribuna Organizației Națiunilor Unite, marți, unde și-a prezentat politicile în fața liderilor mondiali și a lansat avertismente ferme la adresa unora dintre cei prezenți în sală.

Discursul amplu a abordat teme diverse, de la războiul din Iran și inteligența artificială până la Cuba și rolul armatei americane.

Mesajul puterii americane

BBC amintește că președintele american nu are un respect deosebit pentru Organizația Națiunilor Unite – pe care a acuzat-o că promovează o agendă de extremă stângă –, însă apreciază platforma globală pe care aceasta i-o oferă.

În discursul de marți, Donald Trump și-a prezentat realizările și s-a descris drept un promotor al păcii, în timp ce a lansat mai multe amenințări explicite. Iranul ar putea fi anihilat, atacurile letale asupra ambarcațiunilor mici suspectate de trafic de droguri vor continua, iar regimul cubanez ar putea chiar să fie înlăturat.

Mesajul a fost clar: SUA sunt în continuare pregătite să își folosească forța militară oriunde Trump consideră că este necesar pentru apărarea intereselor naționale.

Liderul de la Casa Albă a afirmat că „restabilește puterea Americii” și a invocat ceea ce a numit „forța militară fără egal” a țării.

„Statele Unite nu vor mai permite ca amenințările la adresa Americii să prindă rădăcini nicăieri în emisfera vestică”, a declarat el.

Încă o dată, Trump și-a reafirmat în fața lumii principiul „America First”.

Delegația cubaneză a părăsit sala

Trump a criticat unul dintre vecinii apropiați ai Statelor Unite, Cuba, pe care a numit-o „un stat complet eșuat”, afirmând că administrația sa urmărește „o schimbare fundamentală a situației din Cuba”.

„Va cădea”, a spus el.

Delegația cubaneză a părăsit sala în timp ce Trump își continua discursul.

În ultimul an, președintele american și-a intensificat criticile la adresa guvernului comunist de la Havana. Marți, el a spus că acesta se află sub „o presiune enormă” și că „eșuează ca niciodată până acum”.

Statele Unite nu au prezentat însă în detaliu cum ar trebui să arate, în opinia lor, această schimbare în Cuba.

Ministrul cubanez de Externe a reacționat dur la declarațiile lui Trump și l-a acuzat pe președintele american că răspândește „minciuni”.

„Guvernul SUA este incapabil să accepte că Cuba este și are dreptul să fie o țară pe deplin suverană și independentă”, a scris Bruno Rodriguez pe platforma X.

Iranul, amenințat cu „anihilarea”

Trump a prezentat regimului de la Teheran o alegere tranșantă la Adunarea Generală a ONU: fie ajunge la un acord cu Washingtonul și își reconstruiește țara, fie se confruntă cu o „anihilare” rapidă a Republicii Islamice.

El a prezis din nou că un acord pentru încheierea războiului ar putea fi încheiat după alegerile americane de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

Declarațiile sale au ilustrat strategia familiară de diplomație coercitivă a lui Trump – menținerea deschisă a negocierilor, în paralel cu amenințarea folosirii unei forțe copleșitoare.

Limbajul folosit a estompat însă diferența dintre distrugerea sistemului politic și amenințarea Iranului ca stat.

Experți în drept internațional și-au exprimat anterior îngrijorarea față de ceea ce au numit „o retorică alarmantă” folosită de oficiali americani, inclusiv de Trump, care a scris că Statele Unite ar putea „distruge complet” centralele electrice ale Iranului.

Referirile de marți la faptul că nu va exista „nicio șansă de supraviețuire” și „nicio speranță” pentru generațiile viitoare vor alimenta probabil îngrijorări similare. Există și o ironie în faptul că un asemenea avertisment este formulat la Organizația Națiunilor Unite, creată tocmai pentru a salva generațiile viitoare de război.

Cu toate acestea, discursul nu a reprezentat o declarație potrivit căreia diplomația ar fi eșuat.

A fost mai degrabă o încercare de a defini termenii unor posibile negocieri: Statele Unite rămân pregătite să încheie un acord, dar numai sub presiunea unei amenințări existențiale.

Trump a salutat noul acord de securitate cu Groenlanda

Trump a lăudat și un nou acord cu Groenlanda, despre care a spus că va permite Statelor Unite să construiască două baze militare pe teritoriul arctic.

„Vom avea capacitatea deplină de a face ceea ce este necesar pentru apărarea continentului american și, de asemenea, a Europei”, a declarat el despre acord, anunțat pentru prima dată vineri.

El a adăugat că înțelegerea „consolidează în mod semnificativ” alianța NATO.

Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au organizat o ceremonie comună de semnare la ONU, la scurt timp după discursul lui Trump.

Deși Groenlanda este un teritoriu semiautonom, ea face parte din Regatul Danemarcei, care gestionează în principal politica sa externă.

Oficialii administrației Trump prezintă deja acordul drept o consolidare a securității Statelor Unite, cu costuri minime și fără deteriorarea relațiilor dintre parteneri.

Guvernele Danemarcei și Groenlandei speră, însă, că înțelegerea va pune capăt disputei îndelungate începute după ce Trump a amenințat că va prelua Groenlanda prin forță. Gestul a provocat tensiuni în cadrul NATO și a pus serios la încercare relațiile dintre Statele Unite și Danemarca.

Puține detalii clare despre natura acordului au fost confirmate public. În condițiile în care Trump încercase luni la rând să cumpere sau să anexeze teritoriul semiautonom, unii analiști consideră rezultatul drept o victorie discretă a diplomației.

Încercare de cosmetizare a inteligenței artificiale

Trump are o predilecție pentru branding, iar în discursul său a dat inteligenței artificiale un nou nume: „Super Intelligence” (Superinteligență).

„Folosirea cuvântului «artificial» o face să pară falsă”, a spus el. „Nu este falsă, este de fapt uimitoare. Dar trebuie să fim atenți.”

„Bine ați venit în noua lume a Superinteligenței – SI”, a adăugat el.

Trump a susținut anterior că Statele Unite trebuie să câștige cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, afirmând săptămâna trecută: „Cine câștigă AI, câștigă.”

Președintele se opune ferm reglementării guvernamentale sau introducerii unor noi limite și mecanisme de control, poziție care îl pune în dezacord cu mulți dintre liderii reuniți la ONU.

Pentru cei care cer reglementări, întrebarea este dacă ritmul lent al diplomației poate ține pasul cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, conchide analiza BBC.