Moscova nu va tolera apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, i-a transmis președintele rus premierului armean în timpul unei întâlniri rare și tensionate desfășurate la Kremlin, miercuri, lansând și o amenințare referitoare la livrările de gaze rusești către țara vecină.

„Vedem că în Armenia există o discuție despre dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană”, a spus Vladimir Putin în cadrul întâlnirii cu Nikol Pașinian, adăugând că Moscova privește acest lucru „absolut calm”.

„Dar ar trebui să fie evident și spus sincer de la bun început că apartenența simultană la o uniune vamală cu UE și la Uniunea Economică Eurasiatică este imposibilă”, i-a spus Putin lui Pașinian în fața camerelor, citat de Euronews.

Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), condusă de Rusia și creată în 2015, include Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan și are ca scop libera circulație a mărfurilor, capitalului și forței de muncă între statele membre.

În timpul întâlnirii de la Kremlin, Putin a adus în discuție și livrările de gaze rusești către Armenia, spunând că Rusia vinde acum gaze țării vecine la un preț „substanțial” mai mic decât Uniunea Europeană.

„Prețul gazelor în Europa depășește 600 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, în timp ce Rusia furnizează Armeniei gaze la 177,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi”, i-a spus el oaspetelui, adăugând că „diferența este uriașă, diferența este substanțială”.

De când a încheiat pace cu Azerbaidjanul, Armenia a afirmat tot mai des că urmărește relații mai strânse cu Uniunea Europeană, iar Pașinian a declarat chiar că intenționează, pe viitor, să adere la blocul comunitar format din 27 de state.

Într-o serie de răspunsuri care subliniază noua poziționare a Armeniei în Caucazul de Sud și în fosta sferă de influență a Rusiei, premierul armean i-a spus lui Putin că înțelege faptul că țara sa nu poate fi în același timp membră a ambelor blocuri și că, deocamdată, poate combina apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică cu dezvoltarea cooperării cu Bruxellesul - iar cât timp Erevanul poate echilibra aceste două direcții, intenționează să procedeze astfel.

Liderul armean a precizat clar că, atunci când va veni momentul unei alegeri, aceasta va fi făcută în mod suveran de cetățenii Armeniei, fără nicio ingerință externă.

„Atunci când procesele vor ajunge în punctul în care va fi necesar să fie luată o decizie, sunt sigur că noi, adică cetățenii Republicii Armenia, vom lua acea decizie”, i-a spus Pașinian lui Putin, fără menajamente.

Pe fondul diminuării influenței de lungă durată a Rusiei în Caucazul de Sud și al intenției aparente a Kremlinului de a continua să aibă un cuvânt de spus în deciziile politice ale Armeniei, Putin i-a spus lui Pașinian că Moscova speră ca forțele pro-ruse să poată concura liber la alegerile parlamentare armene programate pentru luna iunie.

Fără a da nume, președintele rus a susținut că unii dintre reprezentanții acestor forțe au fost plasați în detenție, spunând că „unii sunt în arest, în pofida faptului că dețin pașapoarte rusești”.

Putin a făcut referire la miliardarul ruso-armean Samvel Karapetian, arestat anul trecut după ce a cerut înlăturarea guvernului.

Pașinian, tot fără a-l numi pe Karapetian, a subliniat că legislația armeană cere candidaților politici să dețină exclusiv cetățenia armeană, adăugând că „nu sunt impuse restricții” opoziției politice în astfel de condiții.

„Persoanele care dețin pașapoarte rusești, potrivit Constituției Republicii Armenia, nu pot fi nici candidat la funcția de deputat, nici candidat la funcția de prim-ministru”, i-a explicat Pașinian lui Putin.

Pe un ton ferm, premierul a adăugat că „Armenia este o țară democratică”, unde procesele politice sunt în desfășurare în permanență.

„De fapt, de două ori pe an organizăm alegeri locale, care sunt și ele foarte politizate, deoarece, ca urmare a reformelor noastre politice, oamenii votează acolo și pentru sau împotriva partidelor politice”, a spus Pașinian.

Premierul armean a făcut apoi referire la indignarea de pe internet din Moscova și la restricțiile introduse de Kremlin asupra popularei aplicații de mesagerie Telegram.

„Rețelele noastre sociale, de exemplu, sunt 100% libere, fără nicio restricție”, i-a spus Pașinian lui Putin, în fața camerelor. El a adăugat că, spre deosebire de Rusia, în Armenia nu există deținuți politici, afirmând că „în context general, sincer vorbind, nu avem participanți la procesele politice aflați în detenție”.

„Avem cetățeni care cred că există prea multă democrație în Armenia. Dar pentru noi aceasta este o chestiune de principiu”, a spus Pașinian.

Echilibrul delicat al Erevanului

Relațiile Armeniei cu Rusia s-au deteriorat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recâștigat complet regiunea Karabah în 2023.

Deceniile de conflict sângeros s-au încheiat după ce cei doi foști rivali înverșunați au pornit un proces istoric de pace, lansând o relansare economică a regiunii pe fondul unei noi stabilități în Caucazul de Sud.

În 2024, Armenia și-a suspendat participarea în cadrul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, după ce Moscova nu a sprijinit Erevanul în timpul escaladării din Karabah din 2022.

„În opinia mea, mecanismele OTSC ar fi trebuit activate (în 2022)”, i-a spus Pașinian lui Putin, adăugând că „ele nu au fost activate, iar acest lucru a dus, desigur, la situația pe care o avem în relațiile cu OTSC”. El a confirmat că Armenia nu participă în prezent la OTSC din ceea ce a descris drept un „motiv simplu”.

„Încă nu reușim să le explicăm oamenilor noștri, cetățenilor noștri, de ce OTSC nu a reacționat și nu a reacționat în pofida obligațiilor existente în baza Tratatului de Securitate Colectivă”, i-a spus liderul armean lui Putin.

Putin a calificat nemulțumirile Armeniei drept „anumite frustrări”, susținând că decizia Moscovei de a nu interveni a depins de Erevan și că Rusia nu a văzut rostul unei intervenții.

„Este evident că, după ce ați acceptat la Praga, în 2022, că [provincia] Karabah face parte din Azerbaidjan, intervenția OTSC în acest proces, care a dobândit o natură intra-azeră, ar fi fost pur și simplu total nepotrivită în această chestiune”, i-a spus Putin lui Pașinian.

„Aceasta nu este o judecată de valoare, nu spun că este bine sau rău, dar din punctul de vedere al organizării unei vieți pașnice, cred că probabil a avut sens”, a adăugat președintele rus.

„Aici, pur și simplu, trebuie să căutăm modalități de a întări în continuare relațiile. Dar mi se pare că și aici trebuie să încheiem”, a conchis Putin.

De când au ajuns la un acord pentru a pune capăt unui conflict sângeros de aproape patru decenii în Karabah, Armenia și Azerbaidjanul lucrează la normalizarea și consolidarea relațiilor lor bilaterale, precum și a cooperării în regiune, cu o singură excepție.

Rusia a lipsit în mod vizibil din procesul de pace privind Karabahul, atât în timpul negocierilor, cât și după încheierea acordului, iar atât Erevanul, cât și Baku s-au distanțat de Moscova, reorientându-și împreună politica externă către Uniunea Europeană și Statele Unite.