Se împlinesc 95 de ani de la inaugurarea postului naţional de radio al României.

La 1 noiembrie 1928, începând cu ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti!“, rostit de președintele de atunci al societății, fizicianul Dragomir Hurmuzescu.

Programul primei emisiuni, care a avut loc într-o zi de joi, s-a desfăşurat în intervalul orar 17:00-24:00, amintește portalul Arhive Radio România.

În cadrul programului de inaugurare a postului public de radio, din 1 noiembrie 1928, Horia Furtună a recitat poezia “Suflet nou”.

A urmat un program muzical, ştiri de presă, s-au recitat versuri, a fost transmis un buletin meteorologic, precum şi ştiri sportive. În zilele următoare, emisiuni asemănătoare au fost transmise între orele 17.00 – 19.00 şi 20.30 – 24.00, programul îmbogăţindu-se cu noi rubrici.

Radiofonia românească a debutat în 1908 la Constanţa, prin instalarea unui post de radiotelegrafie, ce aparţinea Serviciului Maritim Român. În 1909, Marina Militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă.

În 1921, dintr-o initiaţivă guvernamentală, s-a înfiinţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul ţării.

Între 1925 – 1928, un grup de radioamatori al cărui iniţiator a fost Dragomir Hurmuzescu (1865 – 1954) au militat pentru înfiinţarea postului naţional de radiodifuziune. Tot el a creat, la sfârşitul anului 1924, Asociaţia Prietenii Radiofoniei, în cadrul Institutului Electrotehnic, pe care l-a înfiinţat.

La sfârşitul anului 1927, s-au pus bazele legale ale constituirii primei societăţi naţionale de radio din România, cu capital majoritar de stat. Atunci, Consiliul de Miniştri a declarat constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (art. 2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie 1927 al Consiliului de Miniştri).

Societatea a fost înregistrată oficial la tribunal în martie 1928, după ce în ianuarie, acelaşi an, a avut loc prima Adunare generală a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică.

La 18 decembrie 1928, are loc prima transmisiune umoristică. În acelaşi an a fost înfiinţată şi Orchestra Naţională Radio, primul ansamblu simfonic al Radiodifuziunii Române. Un an mai târziu, a fost transmisă la radio prima emisiune pentru cei mici, „Ora copiilor“.

La 23 ianuarie 1929, are loc prima transmisiune de teatru cu poemul liric „O toamnă”, de Alfred Moşoiu. Un an mai târziu, în 1930, debutează „Universitatea Radio“. Aceasta conţinea conferinţe ţinute de prestigioase personalităţi ale intelectualităţii româneşti, din perioada interbelică, precum şi emisiunile „Ora sătenilor“ şi „Ora şcolarilor“.

În iunie 1933, are loc prima transmisie a unui meci de fotbal internaţional: România-Iugoslavia, iar pe 4 aprilie 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonică devine Societatea Română de Radiodifuziune (SRR).

Totodată, la 20 februarie 1937, debuta la radio celebra cântăreaţă de muzică populară Maria Tănase.

Doi ani mai târziu, tot în februarie era lansată o emisiune românească pentru America. Totodată, în 1940 a fost înfiinţat Corul Radio, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ioan Croitoru.

La 23 august 1944, se difuza mesajul regelui către ţară şi proclamaţia guvernului, iar o zi mai târziu, sediul Societăţii Române de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german.

Corul de Copii a fost creat în 1945, iar Big Band Radio şi Orchestra Populară Radio au fost create în 1949. Doi ani mai târziu, pe 10 noiembrie, a apărut revista de programe a Radiodifuziunii.

În 1954, a fost dedicat inaugurării primelor studiourile regionale: Radio Cluj (15 martie) și Radio Craiova (6 iunie). Un an mai târziu, pe 5 mai 1955, se inaugurează Radio Timişoara, iar pe 10 decembrie 1956 se deschide Radio Iaşi. La data de 2 martie 1958, apare Radio Târgu Mureş.

În 1956, apare Televiziunea Română, cu care SRR fuzionează, formând împreună instituţia Radioteleviziunea Română.

Sala de concerte „Mihail Jora” a fost inaugurată în anul 1961.

În anul 1967, pe litoral începe să emită Radio Vacanţa. La 21 ianuarie 1990, era inaugurată şi staţia locală Radio Constanţa.

Vocile Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 au fost auzite în toată ţara şi graţie Radioului public.

În 1992, a început să emită Antena Satelor, singurul post din Europa dedicat exclusiv mediului rural.

După 6 ani se înfiinţează Editura Casa Radio, unica pe piaţa de carte din România.

În 2008, la celebrarea a 8 decenii de Radio România, pe 28 octombrie, BNR a lansat moneda aniversară Radio România, confecţionată din argint şi cântărind 31 de grame.

Radioul public şi-a asumat o misiune importantă şi, în cei 95 de ani de existenţă neîntreruptă, a transmis toate evenimentele semnificative din istoria României.

În 2018, președintele României, Klaus Iohannis, conferea Radioului public "Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor - Categoria F, Promovarea Culturii.

Ca recunoaştere a rolului determinant al Radioului în istoria României, Parlamentul României a adoptat, la 24 decembrie 2019, Legea nr. 255/2019 privind instituirea zilei de 1 noiembrie ca Zi Naţională a Radioului.

Radio România sărbătorește cei 95 de ani de existență printr-un eveniment excepțional.

Gala Radio România celebrează performanța, pe 1 noiembrie 2023, începând cu ora 17:00, la Sala Radio din București, Strada General Berthelot 60-64.

Premii pentru performanță, în 12 domenii de activitate

Gala Radio România reprezintă un tribut adus performanței individuale și colective în construirea identității noastre și aduce în prim-plan 60 de nominalizări remarcabile în 12 domenii de activitate.

De la Cultură și Arte, Educație, Inovare și Științe, Multiculturalitate, Sănătate, Mediu, la Campanii Sociale, Inițiative Locale, Tradiții și Folclor, Antreprenoriat, Sport și Ambasadorii României, fiecare categorie va onora contribuțiile semnificative aduse acelui domeniu.

Sub titlul „Esența Performanței în Fiecare Voce, cu Fiecare Sunet”, conceptul evenimentului este ancorat în universul Radio România. Într-o epocă în care suntem adesea copleșiți de zgomotul constant și de multiplele influențe, în care identitățile noastre se pot estompa în fața opțiunilor eterogene, “esența performanței” aduce în prim-plan importanța și rolul nostru în societate.

În perspectivă, dacă rămâne autentică și ancorată în valori și principii, vocea va persista în timp. Ca simbol al spiritului uman, vocea este singurul lucru care rămâne neschimbat într-o lume în continuă evoluție.

Procesul de selecție și nominalizare

Nominalizările pentru Gala Radio România au fost înaintate de profesioniști din cadrul redacțiilor Radio România, ținând cont de criterii precum performanța, relevanța și diversitatea culturală. Comisiile specializate de la fiecare categorie au făcut nominalizările, ținând cont de contribuțiile semnificative din anul în curs ale celor propuși. Juriul Galei, format din jurnaliști cu experiență ai Radio România, va desemna câștigătorii prin vot secret.

Trofeele Galei Radio România sunt realizate, după un concept dedicat, de artistul Lucian Butucariu, șef de catedră al Departamentului de Ceramică - Sticlă - Metal de la Universitatea Națională de Arte București.

Formatul Galei: Big Bandul Radio, tur de forță artistic

Alături de laureați, pe scena Galei Radio România vor urca artiști îndrăgiți ai momentului: Irina Rimes & The Motans, Alina Eremia & Mario Fresh, Raluka & Connect R, WRS, Andia, Alexia, Holy Molly, Vescan & Eva Timush și Misha Miller, acompaniați de Big Band-ul Radio, sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru, într-o serie de melodii reorchestrate special pentru Gala Radio România.

Grafică inspirată de amprenta culturală a Radio România

Grafica galei, folosită în vizualul-cheie și în videoul de introducere a conceptului, a fost realizată de artista Sabina Spătariu și are ca inspirație pasaje “spuse la radio”, în perioada 1928-1947, de către pionierii radiofoniei.

Spotul se deschide cu redarea grafica a episodului în care Cella Delavrancea povestește, la microfonul Radio România, întâlnirea sa din 1922 cu sculptorul Constantin Brâncuși. Acest episod a reprezentat inspirația pentru schița “Însuflețire”.

Condiția femeii, transpusă grafic, cu inspirație din cuvintele filozofului Mihai Ralea, spuse la Radio România, în 1934, a reprezentat sursa pentru vizualul de gală, prezent în antetul acestui document.

Relația cu sinele și evoluția personală, transpuse artistic sub titlul “Evoluția”, cu inspirație din cuvintele filosofului Constantin Noica, spuse la Radio România, în 1938, este a treia grafică vizibilă în spot.

Șirul ilustrațiilor continuă cu Maria Tănase, care a debutat la Radio în 1938, moment care avea să influenţeze decisiv cariera sa artistică excepţională.

Viziunea artistică a lui Constantin Brâncuși, în abordarea filosofului Constantin Noica, spusă la radio în 1973, este vizibilă în finalul spotului sub creația “Infinitivul lung”.

• Parteneri ai Galei Radio România: Universitatea Națională de Arte București, Televiziunea Română.
• Eveniment susținut de Mastercard, Obsentum, Leonidas, Jidvei, Alina Cernățescu, Ioana Dobre Hair&Beauty Studio.
• Bilete disponibile pe entertix.ro, myticket.ro, în librăriile Cărturești și la casa de biletele a Sălii Radio.
• Radio România este principalul producător de conținut cultural original din România.

De-a lungul celor 95 de ani de activitate, Radio România a marcat istoria jurnalismului autohton, devenind un vector esențial în peisajul media al țării. Prin intermediul stațiilor sale, Radio România a promovat cultura, arta și valorile naționale, menținându-se ca voce autentică în societatea românească.