Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a oferit explicații despre decizia de a emite mesaje de avertizare în contextul codului roșu de ploi abundente.

"Nu putem să nu luăm în serios un cod"

"Codurile nu le stabilește Departamentul pentru Situații de Urgență sau Ministerul Afacelor Interne. Le stabilesc experți ai Administrației Naționale de Meteorologie și, bineînțeles, ai [Administrației] Apele Române. Ce înseamnă aceste coduri? Experții din ANM stau, analizează modele, fac calcule, văd cantitățile de apă care se bănuiește că urmează să cadă, cele prognozate, ce înseamnă că nu atâta va cădea, dar este o prognoză, deci va fi apropiat de cantitățile respective.

Aceștia analizează ce impact poate să aibă pe perioada de timp în care va cădea cantitatea respectivă de apă. O combină cu o analiză pe vânt, pe alți parametri, care sunt de specialitate a dânșilor. După aceea, ei emit codul. Codul ajunge la noi.

Sunt două categorii de coduri. Coduri care prevăd o perioadă lungă din timp, cum a fost acum situația, și codurile care vin în regim de urgență, cărora le spunem now-casting sau coduri imediate, la care trebuie să reacționezi imediat pentru că s-a întâmplat o modificare meteo rapidă și a produs o situație care poate să ducă la un impact major.

Codul de acum a fost dintre cele stabilite din timp, pe baza unor calcule și unor prognoze făcute pe baza unor modele care le știu experții.

În secunda în care ANM-ul a stabilit aceste coduri, noi avem unele proceduri, planuri, și ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Nu e obligatoriu să se producă! Ne pregătim pentru impactul care poate să se producă. Și acest impact, dacă este cod roșu sau chiar și cod portocaliu, poate să fie unul foarte major.

Sub incidența codurilor portocalii, am avut uneori vituri care au omorât oameni. Deci noi nu putem să nu luăm în serios un cod roșu sau un cod portocaliu emis de experții de la Agenția Națională de Meteorologie.

Acum, în secunda în care știm care sunt zonele impactate, ce se întâmplă acolo, care e perioada prognozată care uneori se prelungește și în cadrul unei perioade de cod portocaliu poate să apară codul ros și de scurtă durată cu intensificări mai mari a fenomenelor meteo extreme, noi atunci ne pregătim", a precizat Raed Arafat.

"Pregătirea se face la diferite niveluri. Avem comitetele județene pentru situații de urgență și cel al municipiului București, care se întrunesc și iau decizii pe măsurile care se iau acolo și sunt și acolo proceduri, trebuie să fie anunțate toate UAT-urile, trebuie să fie permanența, astfel încât dacă se întâmplă ceva, comunicarea și rezolvarea problemelor pentru a proteja populația să fie una cea mai rapidă.

În paralel, se face comunicarea către populația. Se explică populației ce se întâmplă, ce se va întâmpla, cum va fi situația, ce riscuri sunt, cum se pregătesc. Aceste mesaje, bineînțeles, le dă ANM-ul prin ieșiri în media, prin explicații. Le dăm și noi prin ieșiri în mass-media, prin explicații, pe rețelele de socializare, pe aplicația DSU, pe conturile MAI, DSU, IGSU și așa mai departe. Inclusiv pe conturile județene ale inspectoratelor județene, ale prefecturilor. Se face o comunicare intensă astfel încât populația să știe ce risc vine. Chiar dacă și ieri ziceam că nu e cazul să intre în panică oamenii, noi ne pregătim preventiv pentru că nu știm ce va fi, dar trebuie să fim pregătiți și există obligativitate că și noi ca oameni simpli să fim pregătiți la noi acasă, există uneori exagerări care le vedem în diferite canale, în diferite ieșiri pe TV, rețelele de socializare pe televiziuni, pe radio-uri care vin cu titluri, care se atragă oamenii. Și încep să scrie <<Potop peste România! Nu știm ce o să fie! O să fie un risc nemaiîntâlnit în România>>. Deci inclusiv că există un cod roșu nemaiîntâlnit.

Noi am mai avut coduri roșii și acum o săptămână. E adevărat, era și vânt atunci și tot. Și am văzut că coduri roșii de acum o săptămână n-au produs un impact major în România. Dar lângă România, în Bulgaria, coduri roșii au venit cu un fenomen care nu s-a așteptat la el Bulgaria și autoritățile din Bulgaria. Și a apărut un fenomen cu ploi de peste 200 de litri pe metru pătrat. [Au fost] 3 decese, dintre care un polițist, o localitate devastată. Deci acest lucru s-a întâmplat chiar în vecinătatea noastră. Acum a venit din nou un cod roșu. Este normal să fim preventivi, să ne pregătim, să emitem avertizările către populație, să explicăm populației cum se protejează și să se ia anumite măsuri preventive. Și acum venim la măsurile preventive.

De ce s-au luat măsură de închiderea școlilor? Primele măsuri luate pe închiderea școlilor au fost la Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Constanța, urmat de Ialomița, Călăraș, Giurgiu, după care București și Ilfov", a adăugat șeful DSU.

În opinia sa, avertismentele au fost justificate.

"STS-ul ne da niște date potrivit cărora, până la ora 10 dimineața, doar de la 21:00 ieri seara până la 10 dimineața, pe București Ilfov au fost peste 1.500 de apeluri, pe 112, corelate cu codul meteo. În București, au căzut copaci, inclusiv peste o mașină în deplasare, unde din fericire nu s-a întâmplat nimic cu pasagerii din mașină. Aici nu putem să venim să ne cerem scuze că nu s-a întâmplat nimic. Noi putem să spunem, probabil, că dacă nu se dădeau avertizmentele și oamenii umblau toți pe stradă, fără nicio problemă, fără să ia în considerare că este cod roșu,

Cei aproape de 30 de copaci care au căzut în București puteau să cadă peste mai multe mașini în deplasare. Și să avem și răniți sau poate și morți. Asta nu avem cum să o spunem. Probabil că am prevenit!

Dar acest lucru, din nou, nu ai cum să-l cuantifici sau să-l calculezi. Ce putem să spunem? Că aveam datoria să avertizăm populația. Populația putea și nu putea să ne asculte. Noi n-am închis oamenii în casă. Noi am sfătuit oamenii ce să facă. Oamenii, cine au dorit să iasă din casa, a ieșit. Cine a dorit să meargă pe plimbare pe stradă, a putut. Deci nimeni nu l-a oprit.

Din nou, noi dăm avertismente. Avertismentele care le dăm au un rol. Și acesta este de a preveni populația asupra posibilului impact al unui cod care apar. Mai apar situații în care dăm imediat alerte de evacuare. O să spunem că la București n-a trebuit așa ceva. Da, n-a trebuit așa ceva. Dar acum câteva săptămâni a fost un alt caz. Și o persoană care stătea în casa ei a fost ucisă de un obiect care s-a desprins de pe un bloc de aproape și a zburat prin geamul locuinței de la ultimul etaj al unui alt bloc. Și persoana a fost ucisă în apartament stând la calculator. Nimeni nu știa că acest lucru poate să se întâmple și s-a întâmplat! Alte două persoane, acum câteva săptămâni, care se plimbau pe stradă, au fost rănite pentru că au căzut copaci peste ei.

Din fericire, nu au fost ucise, dar au fost rănite. Și atunci este normal să dăm astfel de avertismente. Când experții în meteorologie ne spun, e cod-roșu, este foarte normal. Cei care se supără pe noi că am dat aceste avertismente și că am reacționat - după părerea lor, probabil exagerat - în același timp trebuie să înțeleagă că dacă s-ar fi întâmplat un singur lucru, sunt convins că ei erau primii care să ne critice că n-am luat toate măsurile necesare. Așa că, dacă stăm pe scaunul unui decident în situațiile de urgență și ne gândim care este soluția corectă când ai un cod roșu, cod portocaliu și se spune că vor fi cantități care cât o lună în mai puțin de 24 de ore de ploi, clar că un decident care se gândește la populație o să se gândească la măsurile de protecție și la prevenție și nu la liniștirea populației în sensul că nu faceți nimic, că va fi totul bine. Nu vrem să vă panicăm, dar e bine să fiți pregătiți. Lucru care l-am făcut. Așa că eu înțeleg că sunt multe comentarii și multe supărări. Dar vom trece și prin alte situații similare cu asta în viitor.

Și acum, întrebarea mea. Oare care trebuie să fie reacția? Când ni se da următorul cod roșu? Să nu luăm măsuri?

Să nu vă recomandăm măsurile preventive? Să nu mobilizăm forțe? Și să spunem lasă că o să fie ca data trecută, nu o să fie cu impact. Și să ne trezim că este cu un impact devastator? Uitați-vă ce s-a întâmplat în Valenția, uitați-vă ce s-a întâmplat în Statele Unite, uitați-vă ce s-a întâmplat în Bulgaria. Deci, situații de acest gen pot să se întâmple.

Asta cred că este soluția pentru viitor. Noi când primim un cod vom pregăti și vom anunța și vom stabili măsurile în conformitate cu codul respectiv. Asta ne impune activitatea noastră și datoria noastră. Și pentru asta ne-am pregătit și pentru asta avem sistemul de urgență", a subliniat secretarul de stat.

"Nu e critică către nimeni, dar când vedem toate comentariile și manipulările care încep să apară și am atras atenția asupra acestui lucru pe social media, apar manipulări care nici nu știți cine e în spatele conturilor. Se ia o idee și este potențată imediat. Poate că cel care a scris primul comentariu a avut o intenție bună cum l-a scris. Acest lucru este luat și răspândit și folosit și exagerat împotriva autorităților ca să arate populație că autoritățile sunt incompetente.

Incompetență ar fi fost dacă stăteam și nu făceam nimic. Incompetență ar fi fost dacă nu ascultăm de experții de la Meteo [ANM - n. red], pentru că noi nu putem decide în locul lor (...) Ne bucurăm că nu s-a întâmplat nimic. Și sperăm că și în viitor, când vom avea coduri, ne pregătim, prevenim și nu se întâmplă nimic. Și toată lumea rămâne acasă sănătoasă și se întoarce acasă sănătoasă", a conchis Raed Arafat.

Arafat, criticat de AUR

Alianța pentru Unirea Românilor a cerut, anterior, demisia șefului Departamentului pentru Situații de Urgență.

Liderul deputaţilor AUR l-a acuzat pe Raed Arafat că a transformat sistemul de urgenţă într-un "mecanism de panică permanentă".

"Românii au fost din nou supuşi unui spectacol grotesc de panică naţională orchestrată între autorităţi şi presa de sistem. Emiterea codului roşu şi avalanşa de ştiri alarmiste au demonstrat că statul condus de Raed Arafat funcţionează prin frică, nu prin competenţă", a declarat Mihai Enache.

Politicianul AUR consideră că șeful DSU este "etern în funcţie", în ciuda greşelilor repetate.

"În pandemie, [Raed Arafat - n. red] a fost arhitectul unei politici de teroare, iar acum continuă scenariul cu alerte peste alerte, mesaje transmise haotic şi populaţie speriată fără motiv real".

AUR a atras atenţia că lipsa de încredere în alertele oficiale ar putea avea consecinţe grave în situaţii reale de criză.

Forțele de intervenție rămân mobilizate în teren pentru sprijinirea populației și gestionarea rapidă a oricăror situații de urgență.

Situația este monitorizată permanent, iar autoritățile sunt pregătite să adopte măsuri suplimentare în funcție de evoluția fenomenelor meteo.