Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a vorbit despre Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035, adoptată recent de Guvern, precizând că speră ca până în anul 2036 să fie înrădăcinată în țară ideea că oamenii de rând trebuie să fie primii care să intervină în cazul unor dezastre, până la sosirea autorităților.

„Ne aşteptăm la o populaţie mult mai bine instruită care să nu intre în panică, care să ştie ce are de făcut în primă fază, care să se ajute unii cu ceilalţi, să vină în salvarea vecinilor şi acelor apropiaţi, pentru că statul nu are, într-un cutremur major, cum să intervină în toate locaţiile imediat, instant, cum se întâmplă în fiecare zi la urgenţele individuale.

Aşa că primii care trebuie să acorde ajutorul sunt oamenii. Cel mai important lucru pe care îl văd până în 2036 este să intre foarte bine conceptul că noi suntem parte din soluţie, ca oameni de rând, nu problemă şi nu vulnerabilitate, şi suntem soluţia de fapt, că suntem primii instruiţi să intervenim până vin autorităţile cu mijloace mai complexe să intre şi ele în activitate.”, a spus Raed Arafat în cadrul unui interviu acordat Agerpres, precizând că speră ca în 2036 să nu mai fie clădiri cu risc seism de grad 1.

Ce presupune Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre

De asemenea, șeful DSU a explicat că Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre vine în baza acordului de la Sendai care prevede reducerea riscului la dezastre din punct de vedere al impactului uman, în sensul în care să reducă impactul economic, impactul social și cel asupra pierderii de vieţi.

„Adică să reuşim să prevenim, în primul rând, şi în al doilea rând să reuşim, dacă se întâmplă un dezastru, impactul acestui dezastru să fie cât mai mic posibil. Bineînţeles, asta se uită la întregul ciclu de management al dezastrului - de la pregătire, răspuns, reconstrucţie, toate aceste aspecte ar intra în cadrul acestei strategii.

Normal că astfel de lucruri care necesită finanţare, investiţii, implementarea unor soluţii care nu se implementează peste noapte, necesită mai mult timp. Din momentul în care s-a semnat acordul de la Sendai era clar că acest acord nu se implementează într-un an, doi şi are nevoie de o durată mai lungă de implementare.

Dacă am face o astfel de strategie în doi ani, nu ar fi realistă deloc, pentru că nu am fi avut toate resursele necesare, nici timpul necesar ca să implementăm soluţiile.”, a spus Raed Arafat.

Citește și: Sunt multe clădiri care nu sunt consolidate şi sunt cu risc seismic major