„Politica de demolare” a președintelui american Donald Trump, care prioritizează dezmembrarea instituţiilor în detrimentul reformei graduale, amenință ordinea mondială, potrivit raportului Conferinţei de Securitate de la München, publicat înainte de reuniunea anuală ce ar urma să înceapă vineri, 13 februarie.

La eveniment se vor reuni, pentru trei zile de discuţii, aproximativ 65 de lideri mondiali, alături de aproape 100 de miniştri de externe şi ai apărării, înalţi responsabili militari şi factori de decizie politică de nivel înalt.

Printre cei mai importanţi invitaţi aşteptaţi la Conferinţa de la Munchen se numără şi secretarul de stat american Marco Rubio. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe la rândul său, în timp ce Friedrich Merz îşi va face debutul la conferinţă în calitate de cancelar al Germaniei.

Organizat pentru prima dată în anul 1963, evenimentul a evoluat de la o adunare relativ obscură în perioada Războiului Rece la un forum de prim rang în rândul susţinătorilor NATO, ai legăturilor transatlantice şi ai ordinii globale conduse de Occident.

Conferinţa din acest an se va concentra pe noile provocări la adresa securităţii internaţionale, printre care se numără multiple tentative de distrugere a vechilor relaţii şi norme diplomatice.

Raportul Conferinţei de la Munchen referitor la situaţia securităţii în lume pe 2026, dat publicităţii luni şi care prezintă temele conferinţei, atribuie preşedintelui american Donald Trump o mare parte din responsabilitate pentru aceste schimbări radicale. Actualul lider de la Casa Albă este descris drept cel care „distruge regulile existente” și care promovează o „politică a buldozerului”.

Însă, potrivit experților, politica lui Donald Trump nu este decât cea mai puternică manifestare a unei tendinţe mai ample care se observă în mai multe ţări.

„În mai multe societăţi occidentale, forţele politice care favorizează distrugerea în detrimentul reformei câştigă teren”, a scris echipa de experţi care a semnat raportul intitulat „Under Destruction/ Sub ameninţarea distrugerii”.

Factorii de decizie, considerați tot mai mult „gardieni ai status quo-ului”

Factorii de decizie din cadrul establishment-ului sunt tot mai mult consideraţi nu drept lideri, ci „gardieni ai status quo-ului” şi administratori ai unui sistem politic paralizat, care nu mai răspunde nevoilor majorităţii.

În cadrul acestui raport au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat în mai multe ţări cu privire la măsura în care politicile actuale ale guvernelor îmbunătăţesc perspectivele pentru generaţiile viitoare.

În China, 80% dintre cei intervievaţi se aşteaptă la îmbunătăţiri, în India, procentul acestora este de 61%, în timp ce în SUA doar 31% împărtăşesc această opinie. Aşteptările sunt şi mai reduse în rândul celor chestionaţi în Europa: 22% în Italia, 20% în Marea Britanie, 13% în Germania şi doar 12% în Franţa.

Preşedintele Conferinţei de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a subliniat în prefaţa raportului că o „profundă incertitudine” zguduie toată lumea, evidenţiind Europa.

„Rareori în istoria recentă a conferinţei au existat atât de multe întrebări fundamentale pe masă în acelaşi timp: securitatea Europei, rezilienţa parteneriatului transatlantic şi capacitatea comunităţii internaţionale de a gestiona o lume din ce în ce mai complexă şi mai conflictuală”, a subliniat Ischinger.

Procentul de aprobare a politicilor lui Donald Trump este scăzut în multe ţări. Chiar şi în Statele Unite ale Americii, doar 39% spun că politicile sale sunt bune pentru ţară, iar 37% consideră că acestea sunt benefice pentru lume, în timp ce aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi spun că ele sunt dăunătoare.

Scepticismul faţă de acestea este cel mai puternic în Canada şi Germania. Aproximativ 77% dintre canadieni se aşteaptă la consecinţe negative pentru ţara lor, iar 71% pentru întreaga lume. În Germania, cifrele sunt de 72%, respectiv 69%.

În afara Statelor Unite ale Americii, cele mai favorabile opinii despre politicile lui Donald Trump au fost exprimate în Brazilia, India şi China.

Rezultatele se bazează pe sondaje realizate în luna noiembrie pe un eşantion de aproximativ 1.000 de persoane din fiecare ţară din cadrul Grupului celor Şapte (G7), plus Brazilia, China, India şi Africa de Sud.

De asemenea, raportul subliniază faptul că ţările care rămân ataşate unei ordini internaţionale bazate pe reguli trebuie să se organizeze, să se afirme şi să adopte abordări care nu depind de Washington.

Acest document avertizează că cei care se mulţumesc cu rolul de spectator riscă să ajungă la „mila politicilor marilor puteri”.

Pentru a evita o astfel de evoluţie, guvernele vor trebui să-şi „intensifice eforturile”, investind mai mult în propriile capacităţi şi cooperând mai strâns şi, totodată, să demonstreze alegătorilor că reforme semnificative pot da rezultate mai bune decât „o politică de distrugere pe scară largă”.

Citește și: SUA: Donald Trump a publicat un material video în care soții Obama sunt reprezentați drept maimuțe