De la reducerea programului de lucru în Filipine pentru economisirea energiei, până la eliminarea unor preparate din meniurile restaurantelor din India și înghețarea chiriilor în Spania, efectele economice ale războiului SUA-Israel împotriva Iranului se resimt la nivel global.

În fața unei amenințări existențiale, Teheranul a reacționat prin închiderea Strâmtorii Ormuz - o rută vitală pentru transportul petrolului - și prin atacuri asupra vecinilor bogați în resurse energetice, amplificând o criză deja în curs pentru economii, companii și populație, notează The Guardian într-o analiză.

Agenția Internațională pentru Energie a descris situația drept cea mai mare perturbare a aprovizionării din istoria pieței globale a petrolului.

Asia resimte primele șocuri

În India, sectorul restaurantelor funcționează sub presiune majoră. Meniurile sunt reduse, iar unele localuri au eliminat preparatele care necesită gătire îndelungată pentru a economisi gaz. Aproximativ o treime dintre restaurante sunt afectate semnificativ.

În paralel, rupia indiană a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii patru ani, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la energie. India importă aproape 90% din petrolul consumat, mare parte din Golf, ceea ce o face extrem de vulnerabilă.

În Thailanda, turismul - unul dintre pilonii economiei - este grav afectat. Numărul cererilor de rezervări a scăzut drastic, iar circa 1.000 de zboruri au fost anulate.

În Sri Lanka, criza combustibilului a readus sistemul de raționalizare, cu limite stricte pentru alimentare. Cozi lungi s-au format la benzinării, iar mulți oameni spun că sunt nevoiți să reducă inclusiv mesele zilnice.

Europa și tensiunile de securitate

Efectele conflictului nu sunt doar economice.

În Europa au avut loc mai multe incidente de securitate, inclusiv explozii și atacuri asupra unor obiective evreiești în Norvegia, Belgia și Olanda.

Deși nu s-au înregistrat victime, aceste evenimente au amplificat temerile legate de posibile acțiuni coordonate și de extinderea conflictului dincolo de Orientul Mijlociu.

Energie scumpă și transport afectat

În Africa de Sud, prețul combustibilului pentru aviație a crescut cu 70% într-o singură săptămână, determinând companiile aeriene să majoreze tarifele. Se estimează că benzina ar putea deveni cu până la 25% mai scumpă.

În Japonia, dependența de petrolul din Orientul Mijlociu a dus la efecte neașteptate: unele produse alimentare au dispărut temporar din producție, inclusiv snackuri populare, din cauza lipsei combustibilului necesar procesării.

Blocarea Strâmtorii Hormuz afectează nu doar petrolul și gazele, ci și transportul de cereale, materiale de construcții și substanțe chimice esențiale.

Peste 1.500 de nave sunt blocate în zonă, inclusiv transporturi de îngrășăminte și materii prime agricole. Aproximativ 30% din îngrășămintele globale tranzitează această rută, ceea ce ridică riscuri majore pentru producția agricolă.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că prețurile îngrășămintelor ar putea crește cu 15-20% în prima jumătate a anului 2026, afectând în special economiile agricole din Asia.

Impact social și politic

În Bangladesh, creșterea prețurilor la combustibil a dus la scumpirea transportului, generând nemulțumiri în rândul populației. Autoritățile au introdus măsuri de raționalizare și au mobilizat armata pentru a preveni stocarea ilegală de carburant.

În Spania, guvernul a anunțat un pachet de sprijin de 5 miliarde de euro și măsuri de înghețare a chiriilor pentru a proteja populația de efectele crizei.

Câștigători și pierzători

Ca în orice conflict, există și beneficiari economici. Țările exportatoare de energie, precum Norvegia sau Canada, ar putea profita de creșterea prețurilor.

Unul dintre marii câștigători este însă Rusia, care a obținut venituri de aproximativ 6 miliarde de euro din vânzarea combustibililor fosili în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului.

Specialiștii avertizează că lumea traversează un cumul de crize suprapuse. După pandemia de Covid și războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu adaugă o nouă presiune asupra economiei globale.

„Punem șoc peste șoc, iar acest lucru este extrem de periculos”, avertizează experții FAO.

În acest context, războiul din Iran nu mai este doar un conflict regional, ci un factor major de instabilitate globală, cu efecte directe asupra prețurilor, securității și vieții de zi cu zi a miliarde de oameni.

Citește și: Un iranian și o româncă, inculpați după o tentativă de a pătrunde într-o bază de submarine nucleare din Marea Britanie