O investigație publicată de Recorder readuce în atenție numirile prin împuternicire în funcțiile de conducere ale Poliția Română, una dintre vulnerabilitățile majore ale sistemului de ordine publică din România.

Potrivit anchetei jurnalistice, peste 600 de poziții de conducere sunt ocupate în prezent fără concurs, prin mecanismul împuternicirii, inclusiv aproape o treime dintre funcțiile de inspectori-șefi ai inspectoratelor județene.

! Articolul a fost actualizat cu declarații suplimentare

Ancheta, intitulată „Poliție aservită”, susține că această practică permite ocolirea evaluării profesionale și favorizează influența politică asupra structurilor de conducere ale Poliției.

Sistemul funcționează în cascadă, potrivit Recorder.

Șeful Inspectoratului General al Poliției Române este numit politic, iar ulterior poate propune ministrului de Interne împuternicirea conducerilor inspectoratelor județene. La rândul lor, aceștia pot desemna temporar șefi de servicii, poliții municipale sau orășenești.

Documentarul dezvăluie că mai mult de jumătate dintre inspectoratele județene au în conducere persoane aflate în funcții prin împuternicire, fie ca inspectori-șefi, fie ca adjuncți. Jurnaliștii susțin că acest sistem creează o relație de dependență între cei numiți și cei care îi mențin în funcție, întrucât împuternicirile pot fi retrase oricând.

Investigația include și declarații ale unor foști miniștri de Interne din ultimul deceniu, care admit că mecanismul reprezintă o vulnerabilitate instituțională pentru Poliția Română.

În investigație sunt invocate și mai multe cazuri grave - precum tragediile de la Caracal (2019), Onești (2021) sau Mureș (2025) - despre care Recorder afirmă că au evidențiat probleme de competență și coordonare la nivelul conducerii unor structuri de poliție.

Ancheta amintește și de dosarul deschis de DNA Cluj, în 2022, privind folosirea ilegală a împuternicirilor. Potrivit Recorder, investigația a vizat zeci de ofițeri de poliție din întreaga țară, însă dosarul a fost ulterior preluat la București, iar spețele cercetate inițial au fost clasate după aproximativ un an.

"Șefii Poliției Române, prin factorii politici au uzitat foarte mult de aceste situații în care posturile vacanțe să nu fie scoase la concurs, ci să fie împuternicite de persoane care sunt agreate de către ei și de persoane care execută ceea ce li se cere", acuză Cosmin Andreica, liderul Sindicatului Europol.

Recorder au vorbit și cu foști miniștri de Interne din ultimul deceniu, care recunosc că împuternicirile sunt un punct slab pentru IGPR.

Reacția Poliției: "Opinii care nu se bazează pe dovezi"

Conducerea Poliției respinge acuzațiile, vorbește despre „date trunchiate” și tentative de destabilizare, precizând că are toată deschiderea pentru ca subiectul împuternicilor să fie discutat public.

Chestorul de poliție Georgian Drăgan, care a afirmat că investigația Recorder se bazează exclusiv pe opiniile unor lideri sindicali și nu pe dovezi concrete.

„Acuzațiile din acest material sunt bazate doar pe opiniile unor lideri de sindicat, care sunt prezentate, în mod malițios, ca fiind date dovedite factual, ceea ce nu sunt”, a declarat el.

Reprezentantul IGPR a precizat că instituția și structurile teritoriale au transmis publicației toate datele solicitate privind ocuparea funcțiilor de conducere prin împuternicire. Potrivit acestuia, Ministerul Afacerilor Interne a trimis un răspuns oficial către Recorder încă din 19 mai, însă acesta nu ar fi fost preluat integral în materialul publicat.

Georgian Drăgan a susținut că informațiile selectate de Recorder ar fi fost prezentate într-o manieră menită „să ajute scopului urmărit prin publicarea acestui material, respectiv destabilizarea instituțiilor statului român”.

Potrivit datelor prezentate de MAI și făcute publice de IGPR, în perioada 2023-2026 au fost organizate aproximativ 3.900 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere din Poliția Română, ceea ce ar însemna, în medie, cinci concursuri în fiecare zi lucrătoare din ultimii trei ani.

Din totalul concursurilor, peste 2.500 de posturi au fost ocupate, în timp ce aproximativ 1.400 au rămas vacante fie pentru că nu au existat candidați eligibili, fie pentru că participanții nu au obținut nota minimă necesară promovării.

Conducerea Poliției consideră că acest lucru demonstrează „rigoare” în procesul de selecție pentru funcțiile de comandă.

În ceea ce privește împuternicirile, MAI susține că peste 9% dintre funcțiile de conducere din Poliția Română sunt ocupate temporar prin această procedură, procent aflat în scădere față de începutul anului 2026, când depășea 10%.

Datele prezentate de minister arată că, la nivelul întregii instituții, din peste 7.100 de funcții de conducere, aproximativ 450 de funcții de ofițer și 200 de funcții de agent sunt ocupate prin împuternicire.

În cazul inspectoratelor județene și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, MAI susține că 31 dintre cele 42 de funcții de conducere aflate în competența conducerii ministerului sunt ocupate de persoane care au promovat concursuri pentru funcția de inspector-șef. Celelalte 11 funcții sunt exercitate temporar de polițiști care ocupă deja alte funcții de conducere importante în sistem.

IGPR pune deficitul de personal pe seama pensionărilor numeroase din ultimii ani. Potrivit MAI, aproximativ 1.650 de polițiști s-au pensionat în ultimii trei ani, iar deficitul total de personal din Poliția Română este estimat la circa 17%.

Georgian Drăgan a mai afirmat că liderii sindicali intervievați de Recorder au omis să menționeze modificările aduse în 2024 Statutului polițistului. Conform noilor prevederi, un polițist împuternicit pe o funcție de conducere pierde această calitate dacă nu promovează concursul pentru postul respectiv sau dacă este declarat inapt psihologic.

Reprezentantul IGPR a respins și acuzațiile privind organizarea concursurilor „cu dedicație” pentru anumiți candidați.

„Concursurile sunt organizate astfel încât să nu poată fi încălcată legislația în niciun fel”, a declarat Drăgan, adăugând că, dacă acuzațiile formulate de sindicaliști ar fi reale, acestea ar presupune existența unor ilegalități tolerate inclusiv de membrii organizațiilor sindicale.

Totodată, oficialul Poliției Române l-a criticat pe unul dintre liderii sindicali care apar în documentar, despre care a spus că are „o atitudine răzbunătoare” față de instituție după ce ar fi fost destituit din funcție pentru încălcări repetate ale legii și ale regulilor care interzic polițiștilor implicarea politică.

În final, IGPR a reiterat că informațiile prezentate în documentarul Recorder sunt „inexacte și alterate” și a acuzat existența unui „tipar” de atac la adresa instituțiilor din zona ordinii publice și justiției.

Tema numirilor temporare în funcții-cheie a fost dezbătută în ultimii ani și în alte instituții publice, însă amploarea fenomenului prezentat în cazul Poliției Române ridică semne de întrebare privind stabilitatea managerială, criteriile de promovare și independența operațională a structurilor de aplicare a legii.

Citește și: Vameși și polițiști de frontieră suceveni, vizați într-un dosar de contrabandă şi corupţie