Libertatea presei la nivel global a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol, potrivit celui mai recent raport publicat de Reporteri fără Frontiere (RSF).

Organizația semnalează o deteriorare generalizată a condițiilor în care funcționează mass-media, într-un context marcat de presiuni politice, economice și juridice tot mai accentuate.

Pentru prima dată de la lansarea clasamentului, în 2002, mai mult de jumătate dintre țările analizate - 94 din 180 - se află într-o situație considerată „dificilă” sau „foarte gravă”. În urmă cu 25 de ani, aceste categorii reprezentau doar 13,7% din total.

În paralel, procentul populației mondiale care trăiește în state unde libertatea presei este evaluată drept „bună” a scăzut dramatic, de la 20% la sub 1%. Doar 7 țări, în principal din nordul Europei - inclusiv Norvegia, liderul clasamentului - mai sunt încadrate în această categorie.

„Scorul mediu global nu a fost niciodată atât de scăzut”, subliniază raportul RSF, indicând o tendință constantă de degradare în ultimele două decenii.

România stagnează în clasament

România se menține pe locul 49 din 180 de țări, aceeași poziție ca în anul precedent. Deși nu înregistrează o scădere, stagnarea indică o lipsă de progrese într-un context internațional în deteriorare.

În regiune, Republica Moldova ocupă locul 31, cu o poziționare mai favorabilă.

Raportul evidențiază faptul că deteriorarea libertății presei nu mai este limitată la regimuri autoritare, ci afectează și democrațiile consolidate.

Statele Unite ale Unite, de exemplu, coboară pe locul 64, fiind clasate într-o „situație problematică”. RSF invocă atacurile „sistematice” ale președintelui Donald Trump la adresa presei, dar și măsuri precum expulzarea unor jurnaliști sau reducerea finanțării instituțiilor media externe.

Potrivit Annei Bocandé, directoarea editorială a RSF, presiunile asupra jurnaliștilor se transformă: „există în continuare asasinate și încarcerări, dar tot mai frecvente sunt presiunile economice, politice și juridice”.

Căderi spectaculoase și zone de risc

Raportul notează scăderi semnificative în mai multe state. El Salvador a pierdut peste 100 de poziții din 2014, iar Georgia a coborât puternic în clasament în ultimii ani, pe fondul intensificării represiunii.

Cea mai mare scădere din 2026 este înregistrată de Niger, în contextul instabilității din regiunea Sahel. Situații similare sunt semnalate și în Mali și Burkina Faso, unde regimurile militare au contribuit la deteriorarea libertății presei.

La polul opus, Siria înregistrează o îmbunătățire relativă, după schimbările politice recente.

Reprimare extremă și instrumente legislative restrictive

În partea inferioară a clasamentului se regăsesc state precum Arabia Saudită, Rusia, Iran și China, în timp ce Eritreea rămâne pe ultimul loc.

Raportul atrage atenția și asupra utilizării tot mai frecvente a legislației privind securitatea națională pentru a restricționa activitatea jurnalistică. În paralel, acțiunile în justiție - de tip calomnie sau „fake news” - sunt folosite ca instrumente de intimidare, inclusiv în state democratice.

În ciuda tendinței negative, RSF notează existența unor mecanisme de protecție la nivel european, precum European Media Freedom Act, inițiativă a Comisia Europeană, care urmărește consolidarea independenței mass-media.

În ansamblu, raportul indică o schimbare de paradigmă. Libertatea presei nu mai este garantată implicit nici măcar în democrațiile consolidate, iar protejarea jurnalismului devine o provocare globală, cu implicații directe asupra calității democrației și a accesului publicului la informație.