Presiunea politică asupra presei este în creştere în întreaga lume, deşi jumătate din glob votează în acest an, avertizează Reporteri fără Frontiere (RSF) în clasamentul pe anul 2024 publicat vineri şi citat de Agerpres.

Norvegia rămâne în fruntea acestui al 22-lea clasament al libertăţii presei, în timp ce Eritreea se află pe ultima poziţie, pe locul 180, după Siria.

România, în creştere cu 4 poziţii faţă de 2023

România se află pe poziţia 49, în creştere cu patru locuri faţă de anul 2023, când se clasa pe poziţia a 53.

Potrivit RSF, “România se mândreşte cu un peisaj mediatic divers şi relativ pluralist, oferind un teren fertil pentru investigaţii puternice de interes public.

Dar lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte finanţarea mass-media, în special de către stat, precum şi dificultăţile pieţei subminează fiabilitatea informaţiei şi încrederea în mass-media”, scrie RSF.

Condiţii precare pentru practicarea jurnalismului în trei sferturi din ţări

La nivel global, condiţiile pentru practicarea jurnalismului sunt precare în trei sferturi din ţări.

RSF denunţă în special “absenţa clară a voinţei politice a comunităţii internaţionale de a pune în aplicare principiile protecţiei jurnaliştilor” în Gaza. Peste 100 de reporteri palestinieni au fost ucişi de armata israeliană, cel puţin 22 dintre ei în exercitarea atribuţiilor lor, aminteşte RSF.

În mare, această ediţie din 2024 scoate în evidenţă că statele acordă mai puţină protecţie jurnalismului.

RSF subliniază astfel “o deteriorare îngrijorătoare a sprijinului şi respectului pentru autonomia presei”, în contextul în care “2024 este cel mai mare an electoral din istoria lumii”.

Aproape jumătate din populaţie este afectată de cel puţin un scrutin, din India până în Statele Unite, sau la alegerile europene, ceea ce sugerează noi “presiuni foarte puternice”.

Prădători asumaţi

În Argentina (locul 66, o scădere de 26 de poziţii), noul preşedinte ultraliberal Javier Milei a anunţat în martie închiderea agenţiei publice de presă Telam, pe care o acuză de “propagandă”.

“Situaţia este deosebit de îngrijorătoare” în această ţară condusă de unul dintre “prădătorii asumaţi ai libertăţii presei”, avertizează RSF.

În Sahel, juntele care au preluat puterea în Niger (locul 80), Burkina (locul 86) şi Mali (locul 114) “continuă să-şi strângă laţul în jurul mass-media şi să împiedice activitatea jurnaliştilor”, potrivit RSF.

Controlul reţelelor sociale şi al internetului este foarte extins în Vietnam (locul 174) şi China (locul 172), ţară care, pe lângă faptul că închide cel mai mare număr de jurnalişti din lume, practică cenzura şi supravegherea.

În Europa de Est şi Asia Centrală, “cenzura mass-media s-a intensificat, într-un mimetism spectaculos al actelor de represiune ruse”, observă specialiştii RSF, citând Belarusul (locul 167), Georgia (locul 103), Kîrgîzstanul (locul 120) şi Azerbaidjanul (locul 164). Rusia, unde preşedintele Vladimir Putin a fost reales în martie, ocupă locul 162.

În plus, arsenalul dezinformării a fost îmbogăţit cu ajutorul inteligenţei artificiale generative. Acest lucru este evidenţiat de un “deepfake” audio (editare avansată) a cărei victimă a fost jurnalista Monika Todova din Slovacia (locul 29, o scădere de 12 locuri) înainte de alegerile legislative din toamna trecută. Un conţinut de pe urma căruia “a profitat în mod clar dezinformarea prorusă care afectează ţara”, potrivit RSF.

În alte părţi ale Europei, libertatea presei este “testată de majorităţile aflate la guvernare din Ungaria, Malta şi Grecia”.

Ingerinţe pe scară largă

În mai mult de trei sferturi din ţările lumii există o implicare constantă a actorilor politici în campanii de propagandă sau dezinformare. Această implicare este descrisă ca fiind “sistematică” în 31 de ţări.

Cele mai semnificative scăderi în ceea ce priveşte libertatea presei se observă în Afganistan sub conducerea talibanilor (locul 178, o scădere de 26 locuri), în Togo (locul 113, o scădere de 43 de locuri) şi în Ecuador (locul 110, o scădere de 30 de locuri).

În schimb, situaţia se îmbunătăţeşte în Chile (locul 52, o creştere de 31 de locuri), Brazilia (locul 82, o creştere de 10 locuri) şi Polonia (locul 47, o creştere de 10 locuri). “Voinţa politică poate oferi garanţii mai bune” pentru mass-media, subliniază Anne Bocande, director editorial al RSF.

Acest clasament este realizat pe baza “unui studiu cantitativ al abuzurilor comise împotriva jurnaliştilor”, pe de o parte, şi pe baza “unui studiu calitativ”, pe de altă parte. Acesta din urmă se bazează “pe răspunsurile a sute de experţi în libertatea presei (jurnalişti, academicieni, apărători ai drepturilor omului) la aproximativ o sută de întrebări”.