O lege pentru comemorarea victimelor foametei din 1946–1947, una dintre cele mai dramatice tragedii din istoria Republicii Moldova, este în etapa finală de redactare.

Elaborat de Consiliul Memoriei și promovat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, proiectul a trecut de majoritatea etapelor tehnice și urmează ultimele avizări interministeriale.

Actul normativ va fi supus votului în Parlamentul de la Chișinău în cursul lunii aprilie.

Recunoaștere oficială și interzicerea negării

Legea ar urma să consacre oficial caracterul organizat al foametei din perioada 1946–1947, produsă în timpul regimului sovietic în fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească.

Printre prevederile-cheie ale proiectului se numără recunoașterea oficială a atrocităților comise în acea perioadă, interzicerea negării sau minimalizării foametei și obligarea instituțiilor statului să pună la dispoziție documente și arhive relevante privind organizarea acestei tragedii.

Inițiativa apare într-un context în care, deși Chișinăul a condamnat anterior Holodomorul din Ucraina, foametea din RSS Moldovenească a beneficiat până acum de o recunoaștere limitată la nivel oficial.

Un demers pentru recuperarea memoriei istorice

Prezent în Parlamentul European, la inaugurarei expoziției „Marea Foamete în Moldova Sovietică, 1946–1947: Făptași, Victime și Amploare”, secretarul de stat Corneliu Cirimpei a subliniat că legea este menită să acopere un gol istoric și moral, întrucât tragedia nu a fost suficient documentată și asumată.

Potrivit Radio Chișinău, oficialul moldovean a atras atenția că foametea a afectat nu doar populația majoritară, ci și minorități etnice, precum găgăuzii și bulgarii, și a evidențiat necesitatea urgentă de a colecta mărturii: „Ne-a rămas foarte puțin timp pentru a valorifica memoria orală a celor care au trăit acea perioadă.”

Apel pentru asumarea trecutului

Expoziția a fost organizată la inițiativa europarlamentarului Eugen Tomac, în colaborare cu Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, și a reunit oficiali europeni de prim rang, inclusiv pe președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Politicianul a subliniat că evenimentul, organizat „în inima Uniunii Europene”, este necesar pentru a readuce în atenție crimele regimurilor totalitare și pentru a încuraja asumarea trecutului: „Adevărul trebuie cunoscut.”

La rândul său, eurodeputatul Siegfried Mureșan a evidențiat contrastul dintre modelul sovietic și valorile europene: „Modelul sovietic s-a bazat pe teroare și constrângere, în timp ce Uniunea Europeană este construită pe solidaritate, democrație și sprijin reciproc.”

Date dramatice din arhive

Potrivit documentelor prezentate de Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, amploarea tragediei este una considerabilă. Peste 200.000 de persoane au murit, iar aproximativ 400.000 au fost afectate.

Foametea s-a extins până în anul 1948.

Datele mai arată că între februarie și iunie 1946 au avut loc aproximativ 30 de revolte, la care au participat peste 3.200 de persoane, majoritatea femei.

Reprezentanta arhivelor, Maria Gogu Zinovii, a evocat în special suferința copiilor, protestele femeilor și încercările disperate ale populației de a trece Prutul în căutarea hranei.

Evenimentul de la Parlamentul European a fost urmat de o dezbatere la care au participat istorici și mai mulți eurodeputați, într-un demers mai amplu de recuperare a memoriei istorice și de ancorare a Republicii Moldova în valorile europene.

Adoptarea legii ar marca un moment important pentru Chișinău, nu doar din perspectiva justiției istorice, ci și ca semnal politic privind condamnarea regimurilor totalitare și consolidarea identității democratice.

Citește și: ONU cataloghează "intolerabilă" decizia Israelului de a suspenda activitatea mai multor ONG-uri în Fâşia Gaza