Sintagma „limba română” rămâne în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, a hotărât, luni, Curtea Constituțională de la Chișinău.

Magistrații moldovei au respins astfel o sesizare depusă de către deputații socialiști și comuniști, tansmiste Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au depus, la finalul lunii martie anul trecut, o sesizare la Curtea Constituțională prin care cereau verificarea constituționalității dechiziei de schimbare a denumirii limbii de stat, din moldovenească în română, în toată legislația din republica Moldova, inclusiv în Constituție.

Argumentul plângerii referitoare la limba română

De la şedinţa Curţii Constituţionale au lipsit autorii plângerii, deputaţii socialişti Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea şi deputatul comunist Vladimir Voronin.

Principalul argument al autorilor plângerii a fost că grupul parlamentar al partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS, aflat la guvernare) a schimbat Constituţia cu voturile unei majorităţi simple de deputaţi, şi nu cu două treimi din voturi.

Pe de altă parte, Pas a explicat la momentul adoptării legii că esența acesteia era implementarea Curții Constituționale din 2013, în care s-a constatat că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, în care limba de stat se numeşte „română”, prevalează asupra Constituţiei din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.

Astfel, PAS a susţinut că pune în aplicare o decizie care fusese deja luată cu mult timp în urmă.

Proiectul respectiv a fost votat de către parlament în lectură finală anul trecut, iar preşedinta Maia Sandu a promulgat legea.

Citește și: Record de înscrieri în programul naţional de studiere a limbii române, în Republica Moldova