Războiul Israelului în Gaza continuă, însă opoziția internă devine tot mai puternică.

În ultimele săptămâni, mii de rezerviști israelieni – din toate ramurile armatei – au semnat scrisori în care cer guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu să oprească lupta și să se concentreze, în schimb, pe încheierea unui acord pentru eliberarea celor 59 de ostatici rămași în mâinile Hamas,relatează BBC.

În urmă cu 18 luni, puțini israelieni puneau la îndoială logica războiului. Pentru mulți, încetarea focului din ianuarie și eliberarea a peste 30 de ostatici au readus speranța că războiul s-ar putea încheia curând.

Însă, după ce Israelul a rupt armistițiul și a reluat atacurile în martie, aceste speranțe s-au năruit.

„Am ajuns la concluzia că Israelul se îndreaptă spre un drum foarte periculos”, a declarat Danny Yatom, fost șef al agenției de informații Mossad. „Înțelegem că ceea ce îl preocupă în principal pe Netanyahu sunt propriile sale interese. În lista priorităților, interesele lui și stabilitatea guvernului sunt pe primul loc, nu ostaticii”, a adăugat el.

Mulți dintre cei care au semnat scrisorile recente sunt, ca și Danny Yatom, critici vechi ai prim-ministrului.

Unii au participat la protestele anti-guvernamentale care au avut loc înainte de atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Dar Danny Yatom afirmă că nu acesta e motivul pentru care a ieșit public. „Mi-am pus semnătura și particip la proteste nu din motive politice, ci din motive naționale. Sunt profund îngrijorat că țara mea își pierde direcția”, subliniază el.

Prima scrisoare deschisă, publicată la începutul lunii aprilie, a fost semnată de 1.000 de rezerviști și foști membri ai forțelor aeriene. „Continuarea războiului nu contribuie la niciunul dintre obiectivele declarate”, au scris aceștia, „și va duce la moartea ostaticilor”.

Semnatarii i-au îndemnat pe israelieni să le urmeze exemplul, înainte să fie prea târziu pentru cei aproximativ 24 de ostatici care se mai crede că sunt în viață în Gaza: „Fiecare zi care trece le pune viețile în pericol. Fiecare moment de ezitare este o rușine”.

Între timp, scrisori similare au fost publicate din aproape toate ramurile armatei, inclusiv din unități de elită și servicii de informații, precum și de mai mulți comandanți decorați.

În total, s-au strâns peste 12.000 de semnături.

După 7 octombrie, sute de mii de rezerviști israelieni au răspuns apelului la mobilizare.

Însă acum, tot mai mulți refuză, iar unele rapoarte arată că prezența în rezervă a scăzut până la 50-60%.

Pentru o armată care se bazează masiv pe rezerviști, este o criză de proporții, nemaiîntâlnită de la primul război din Liban, din 1982.

Într-un parc liniștit din Ierusalim, reporterul BBC l-a întâlnit pe „Yoav” (nume schimbat), un rezervist din infanterie. El a luptat în Gaza vara trecută, dar spune că nu ar mai merge acum.

„Am simțit că trebuie să-mi ajut frații și surorile. Credeam că fac ceva bun. Complicat, dar bun. Dar acum nu mai văd lucrurile așa”, consideră el

Rezervistul critică hotărârea guvernului de a continua lupta, în timp ce ostaticii riscă să moară în tunelurile din Gaza.

„Suntem foarte puternici și putem învinge Hamas, dar nu e vorba despre a învinge Hamas. E vorba despre a ne pierde țara.”

Yoav a declarat că a încercat să fie „cel mai moral soldat cu putință” în Gaza.

Dar, cu cât războiul continuă, spun criticii, cu atât devine mai greu pentru Israel să susțină că are „cea mai morală armată din lume”, așa cum afirmă frecvent oficialii guvernamentali.

Într-un editorial publicat recent în ziarul de centru-stânga Haaretz, generalul în rezervă Amiram Levin a opinat că a sosit timpul ca soldații – începând cu comandanții – să ia în considerare refuzul ordinelor.

„Riscul de a fi implicați în crime de război și de a provoca o lovitură fatală armatei și ethosului nostru social face imposibilă pasivitatea”, atrage atenția el.

Unii critici ai Israelului, inclusiv cei care au sesizat Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție, susțin că aceste limite au fost deja depășite.

Benjamin Netanyahu a respins protestele, calificându-le drept „minciuni propagandistice” propagate de „o mână de pensionari marginali, gălăgioși, anarhiști și deconectați, majoritatea care nu au mai servit în armată de ani de zile”.

Dar sondajele sugerează că scrisorile protestatarilor reflectă o convingere publică tot mai puternică: eliberarea ostaticilor rămași trebuie să fie prioritatea absolută.

La Tel Aviv, unde de peste un an se desfășoară proteste zgomotoase împotriva războiului, portretele ostaticilor sunt ținute sus de protestatari, în timp ce alții stau pe jos ținând în brațe fotografii ale copiilor palestinieni uciși în conflict.

Pe 20 aprilie, poliția a încercat să interzică afișarea de imagini cu copii din Gaza sau mesaje cuvântând „genocid” ori „epurare etnică” în timpul manifestațiilor. După reacții dure din partea organizatorilor, autoritățile au dat înapoi.

Între timp, prim-ministrul Netanyahu continuă să susțină că presiunea militară este singura cale pentru a-i aduce înapoi pe ostatici.

Citește și: Fostul preşedinte sud-coreean Yoon Suk Yeol, inculpat pentru abuz de putere