Cei 36 de ani de conducere ai ayatollahului Ali Khamenei au transformat Iranul într-o forță puternic antiamericană, extinzându-și influența militară în Orientul Mijlociu, în timp ce a reprimat cu mână de fier valurile repetate de nemulțumiri interne.

Liderul suprem de la Teheran a fost ucis sâmbătă, la vârsta de 86 de ani, după cum a confirmat presa de stat iraniană, în urma unor lovituri aeriene lansate de Israel și SUA care i-au distrus complexul din centrul capitalei, după ce decenii de eforturi diplomatice pentru rezolvarea disputei privind programul nuclear iranian au eșuat.

Inițial considerat slab și indecis, Khamenei părea o alegere improbabilă pentru funcția de lider suprem după moartea carismaticului ayatollah Ruhollah Khomeini, fondatorul Republicii Islamice. Însă ascensiunea sa la vârful structurii de putere i-a oferit un control strâns asupra afacerilor naționale.

Khamenei a fost „un accident al istoriei” care a trecut de la „un președinte slab la un lider suprem inițial slab, devenind unul dintre cei mai puternici cinci iranieni din ultimii 100 de ani”, a declarat pentru Reuters Karim Sadjadpour, de la Carnegie Endowment for International Peace.

Ayatollahul a criticat constant Washingtonul pe parcursul mandatului său, continuând atacurile retorice și după începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în 2025.

Pe măsură ce un nou val de proteste se răspândea în Iran, cu sloganuri precum „Moarte dictatorului”, iar Trump amenința cu intervenția, Khamenei a promis în ianuarie că țara nu va „cedează în fața inamicului”.

Declarația reflecta atitudinea sa profund antioccidentală, menținută din 1989.

Menținând linia dură a lui Khomeini, Khamenei a zădărnicit ambițiile unor președinți aleși cu viziuni mai deschise, asigurând, potrivit criticilor, izolarea Iranului.

Cuvântul său era lege

Khamenei a negat mult timp că programul nuclear iranian urmărea producerea unei arme atomice.

În 2015, a sprijinit prudent acordul nuclear încheiat de președintele Hassan Rouhani, care limita activitățile nucleare în schimbul relaxării sancțiunilor.

Ostilitatea sa față de SUA a rămas însă intactă, intensificându-se în 2018, când administrația Trump s-a retras din acord și a reimpus sancțiuni.

În 2022, Khamenei a reprimat violent protestele declanșate de moartea Mahsei Amini, în custodia poliției moralei. În fața unora dintre cele mai intense tulburări de la revoluție încoace, a recurs la execuții și la expunerea publică a trupurilor celor condamnați.

Ca lider suprem, cuvântul său era lege. Avea comanda forțelor armate și autoritatea de a numi șefii sistemului judiciar, ai agențiilor de securitate și ai televiziunii publice. A numit aliați în fruntea Gardienilor Revoluției.

O ascensiune improbabilă

Născut la Mashhad în aprilie 1939, Khamenei a devenit cleric la 11 ani. A studiat în Irak și la Qom. Tatăl său, cleric tradiționalist, era reticent față de implicarea religiei în politică, însă fiul său a îmbrățișat cauza revoluționară islamistă.

A fost închis de mai multe ori înainte de revoluție și a supraviețuit unei tentative de asasinat în 1981, care i-a paralizat brațul drept.

După căderea șahului, a ocupat mai multe funcții și a fost un actor-cheie în războiul cu Irakul (1980-1988). A devenit primul cleric ales președinte, apoi lider suprem, în pofida lipsei unei pregătiri religioase superioare.

Extinderea influenței Iranului

Khamenei a extins influența Iranului în regiune, sprijinind miliții șiite în Irak și Liban și susținând regimul lui Bashar al-Assad în Siria.

A investit miliarde în „Axa Rezistenței” - Hezbollah, Hamas și rebelii houthi - pentru a contracara influența SUA și Israelului.

Sub conducerea sa, conflictul dintre Iran și Israel a evoluat dintr-un război din umbră într-o confruntare deschisă, culminând cu războiul din 2025, în care SUA s-au alăturat ofensivei israeliene.

Pe plan diplomatic, Khamenei a respins normalizarea relațiilor cu SUA și a emis în anii ’90 o fatwa (lege islamică) împotriva dezvoltării și utilizării armelor nucleare, susținând că acestea contravin principiilor islamice.

A sprijinit și fatwa din 1989 împotriva scriitorului Salman Rushdie. În 2022, Rushdie a fost înjunghiat la New York, dar a supraviețuit.

Moștenirea lui Khamenei lasă o Republică Islamică marcată de incertitudine, confruntată cu atacuri externe și nemulțumiri interne, mai ales în rândul tinerilor.

„Vreau doar să trăiesc o viață pașnică și normală… În schimb, conducătorii insistă asupra programului nuclear și a ostilității față de SUA”, a declarat Mina, în vârstă de 25 de ani, adăugând: „Poate că aceste politici aveau sens în 1979, dar nu astăzi. Lumea s-a schimbat.”