Reuters: Criza politică din România se adâncește
După eșecul lui Adrian Veștea în Parlament, președintele Nicușor Dan trebuie acum să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 23 Iunie 2026, 01:06 • Actualizat: 23 Iunie 2026, 01:52
Premierul desemnat Adrian Veștea nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru guvernul său, luni seară, după ce opoziția de extremă dreapta a refuzat să îl susțină. Eșecul prelungește criza politică din România, într-un moment în care aceasta riscă să afecteze accesul țării la fondurile europene și evaluările agențiilor de rating.
Președintele Nicușor Dan trebuie acum să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta va avea la dispoziție zece zile pentru a forma un cabinet și pentru a solicita votul Parlamentului.
Conform legislației românești, șeful statului poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate dacă doi premieri desemnați consecutiv nu reușesc să obțină sprijinul Legislativului în termen de 60 de zile.
Următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru 2028, iar România nu a organizat niciodată alegeri anticipate după 1989. Având în vedere că partidul de opoziție AUR conduce în majoritatea sondajelor de opinie, analiștii consideră puțin probabil ca formațiunile parlamentare să își asume riscul unui asemenea scrutin.
Nicuşor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, membru al Partidului Național Liberal, fără o consultare prealabilă cu conducerea partidului. Analiștii au interpretat decizia ca pe o încercare fermă de a reconstrui o majoritate proeuropeană capabilă să continue reformele și să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Criza actuală a început la începutul lunii mai, când coaliția proeuropeană condusă de premierul și liderul PNL, Ilie Bolojan, s-a destrămat după retragerea PSD de la guvernare și susținerea unei moțiuni de cenzură alături de opoziția naționalistă.
Cabinetul Veștea a beneficiat de sprijinul integral al PSD, însă PNL și celelalte două formațiuni care făcuseră parte din vechea coaliție au refuzat să îl susțină, ceea ce a făcut ca succesul guvernului să depindă de voturile opoziției de dreapta radicală.
În cele din urmă, AUR, a doua formațiune ca mărime din Parlament, a refuzat să voteze învestirea cabinetului. Liderul partidului, George Simion, a cerut formațiunilor tradiționale să înceteze să mai eticheteze AUR drept „extremist”.
Potrivit sondajelor recente, AUR este creditat cu intenții de vot cuprinse între 38% și 41%. Formațiunea se opune sprijinului acordat Ucrainei, a votat împotriva legii care permite doborârea dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian românesc și critică frecvent Uniunea Europeană, inclusiv inițiativa europeană de reînarmare SAFE.
Pentru a fi învestit, guvernul avea nevoie de minimum 233 de voturi, iar cabinetul Veștea a obținut doar 189.
În contextul fragmentării Parlamentului și al refuzului liberalilor de a reface o coaliție cu social-democrații, majoritatea observatorilor politici consideră că un guvern minoritar reprezintă în prezent cea mai probabilă soluție.
Acesta ar putea fi format fie în jurul PSD, fie în jurul celor trei partide de centru-dreapta care au făcut parte din vechea coaliție, inclusiv PNL.
„Guvernele minoritare au dificultăți în a guverna eficient, dar oricare dintre aceste formule ar avea măcar avantajul transparenței democratice”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.













