Într-o zi însorită de aprilie, sute de români au stat la coadă la marginea Bucureștiului pentru a vizita mormântul pe care flutură un steag verde aprins cu însemnele Gărzii de Fier, una dintre cele mai violente mișcări antisemite din Europa anilor 1930.

Deși afișarea simbolurilor Gărzii de Fier este interzisă în România de aproape două decenii, steagul este arborat în fiecare duminică la mormântul lui Ilie Lăcătușu, membru al Gărzii, canonizat anul trecut de Biserica Ortodoxă.

Într-o analiză, Reuters notează că simbolurile fasciste apar și în alte orașe din România – de la monumente până la străzi numite după eroi sau scriitori ai Gărzii –, ceea ce analiștii politici consideră că alimentează ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor prezidențiale de duminică.

Extrema dreaptă naționalistă a cunoscut o creștere de popularitate în seria de alegeri din 2024, culminând cu rezultatul obținut de pro-rusul Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, scrutin anulat ulterior de instanță din cauza unor suspiciuni de interferență rusă.

După excluderea acestuia din noua cursă prezidențială, sondajele îl dau drept favorit pe liderul eurosceptic al opoziției, George Simion, cu aproximativ 30% din intențiile de vot.

Analiștii spun că popularitatea liderilor de extremă dreapta se bazează pe capacitatea lor de a exploata acceptarea populară a figurilor fasciste din timpul războiului și a valorilor lor conservatoare, canalizând furia electoratului față de costul ridicat al vieții și o percepută imoralitate socială pusă pe seama elitelor politice și occidentale.

„Tot ce s-a întâmplat în această țară a fost împotriva noastră, mai ales de când ni s-a furat votul”, spune Lucian Datcu, designer de 51 de ani, care a vizitat recent mormântul lui Lăcătușu și intenționează să voteze cu Simion.
„Trebuie să încercăm altceva.” Ca și alții veniți pentru reculegere, Datcu ignoră trecutul legionar al lui Lăcătușu.

Ioana Scumpieru, 69 de ani, pensionară care lucrează ca bonă, spune că ceea ce contează pentru ea este trăirea spirituală, nu istoria. „Mă simt bine după ce mă rog la mormântul lui. Nu mă deranjează”, afirmă ea.

Normalizarea extremismului

Deși nimeni în România nu promovează deschis violența sau antisemitismul, activiștii avertizează că tendința electorală e îngrijorătoare. „Ne place sau nu, o parte importantă a populației fie nu este deranjată de aceste valori toxice, fie le acceptă”, spune Marius Cazan, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”.

„Problema cu normalizarea acestei narațiuni despre trecut e că în loc să examinăm critic părțile toxice ale mișcării, ajungem să o elogiem”, adaugă el.

Formată în 1927, Garda de Fier a câștigat adepți în contextul Marii Crize Economice, dând vina pe evrei pentru sărăcia și lipsa de oportunități din România, cu un discurs religios, anticapitalist și anticomunist.

Garda a organizat revolte și pogromuri, inclusiv unul în București în 1941, în care au fost uciși peste 100 de evrei, unii fiind spânzurați în abatoare. Garda de Fier a fost interzisă la scurt timp după aceea. Potrivit Institutului Wiesel, Lăcătușu a fost lider local al Gărzii în sud-vestul țării.

George Simion, care se opune ajutorului militar pentru Ucraina, critică conducerea UE și îl susține pe Donald Trump, a evitat întrebările directe despre Garda de Fier.

Chestionat de Reuters, el a spus: „Trecem printr-o perioadă asemănătoare cu cea interbelică – statul de drept e încălcat, opiniile politice sunt cenzurate. Oamenii nu sunt ascultați, sunt sfidați de cei care se agață de putere.”

Însă mai mulți membri ai partidului său, Călin Georgescu și alți politicieni de extremă dreapta au elogiat în mod deschis lideri ai Gărzii și pe Ion Antonescu, conducătorul de facto al României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Sub acesta, țara a fost aliată a Germaniei naziste până în august 1944, când a schimbat tabăra.

Un raport din 2004 a concluzionat că între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, precum și mii de romi, au fost uciși de autoritățile române.

România și-a cerut scuze în 2003. O materie obligatorie despre Holocaust a fost introdusă în școli anul trecut. Totuși, propaganda legionară și acceptarea liderilor de extremă dreapta pătrund treptat în discursul public, notează Reuters.

Mulți legionari au murit în închisorile comuniste, printre ei numeroși preoți, cunoscuți acum drept „sfinți din închisori”.

Comemorările lor atrag anual zeci de persoane, unii făcând salutul nazist.

Unii dintre cei mai cunoscuți scriitori interbelici români au susținut Garda de Fier și sunt încă celebrați în identitatea culturală a României.

Deși cinstirea în public a figurilor sau simbolurilor fasciste este ilegală, dosarele de cercetare penală sunt rare.

Procurorul general a raportat în medie doar 20 de astfel de incidente pe an.

„O parte a societății românești este ambiguă față de trecutul fascist, iar alta e destul de radicalizată”, spune Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.

„Pentru noile partide ultranaționaliste, ceea ce contează este denunțarea globalizării și a elementelor străine, văzute ca responsabile pentru tot ce merge prost”, a completat el.

Citește și: Adolescent arestat în ancheta atacului armat soldat cu trei morți din Suedia