Președinte în exercițiu al României, Klaus Iohannis a demisionat, luni, pentru a preveni o tentativă de suspendare inițiată de partidele de opoziție din Parlament, într-un context de polarizare accentuată a electoratului și de ascensiune a extremismului de dreapta înaintea reluării alegerilor prezidențiale din luna mai.

Stat membru al Uniunii Europene și al NATO, care se învecinează cu Ucraina, România a fost aruncată în haos instituțional în 2024, când Calin Georgescu, un politician de extremă dreapta puțin cunoscut și critic al NATO, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, amintește Reuters.

După acuzații de interferență rusă – negate de Moscova – Curtea Constituțională a României a anulat alegerile.

Judecătorii CCR au mai decis ca președintele, al cărui al doilea și ultim mandat a expirat pe 21 decembrie, să rămână în funcție până la alegerea unui succesor în cadrul scrutinului repetat din mai.

3 partide de extremă dreapta din opoziție, care controlează aproximativ 35% din mandatele parlamentare, au depus o moțiune de suspendare a lui Iohannis. Formațiunile au profitat de nemulțumirea populară față de partidele pro-europene aflate la putere, afectate de acuzații de corupție.

Întrucât moțiunea urma să fie supusă votului, iar Klaus Iohannis se confrunta cu o popularitate extrem de scăzută, analiștii au apreciat că unii parlamentari ai partidelor pro-europene tradiționale ar fi putut susține suspendarea, oferind opoziției de extremă dreapta majoritatea necesară.

„Această solicitare va avea consecințe atât pe plan intern, cât și internațional”, le-a declarat demisionarul reporterilor.

„Pentru a scuti România de această criză inutilă și negativă... îmi dau demisia din funcția de președinte”, a spus Klaus Iohannis.

Președinția interimară va fi asigurată de șeful Senatului, Ilie Bolojan, lider al Partidului Național Liberal, membru al coaliției de guvernare, ale cărui atribuții vor fi limitate până la organizarea alegerilor.

Candidatul susținut în prezent de cele trei partide aflate la guvernare, Crin Antonescu a declarat că „demisia lui Iohannis este de preferat unui proces de suspendare, care ar fi adus pe agenda publică o temă falsă.”

Sprijinul pentru Călin Georgescu, care a afirmat anterior că Ucraina este un stat artificial, aproape s-a dublat în sondaje de opinie după anularea scrutinului. Suveranistul rămâne favorit în preferințele electoratului, deși nu este clar dacă i se va permite să candideze din nou. În octombrie anul trecut, Curtea Constituțională a interzis unui alt politician de extremă dreapta să participe la alegeri.

Cele trei partide de extremă dreapta și-au folosit campania împotriva lui Klaus Iohannis pentru a organiza proteste și pentru a-și impune agenda politică.

Aproximativ 1.000 de susținători ai lui Călin Georgescu au protestat luni în fața sediului Guvernului, intrând pentru scurt timp în conflict cu jandarmii.

„Dacă și-ar fi dat demisia în decembrie, atunci ar fi ajutat la detensionarea situației”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai. „Acum, opoziția de extremă dreapta este consolidată și poate revendica o nouă victorie”, a conchis analistul.