Președintele centrist Nicușor Dan l-a desemnat pe consilierul său Eugen Tomac, joi, pentru funcția de prim-ministru, într-o încercare de a pune capăt crizei politice care a blocat procesul decizional, a pus în pericol accesul la fonduri europene și a contribuit la deprecierea leului până la niveluri record, comentează Reuters.

Guvernul de coaliție proeuropeană s-a prăbușit în urmă cu o lună, după ce Partidul Social Democrat și-a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan și s-a alăturat opoziției de extremă dreapta la votul unei moțiuni de cenzură.

Căderea executivului, la mai puțin de un an de la instalare, a amenințat eforturile de reducere a celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și a pus sub semnul întrebării menținerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investițiilor.

În vârstă de 44 de ani, Eugen Tomac este europarlamentar și lider al unui partid care nu este reprezentat în Parlamentul de la București. Premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a forma un guvern și pentru a obține votul de încredere al legislativului.

Cabinetul propus va fi alcătuit din tehnocrați, după ce partidele parlamentare nu au reușit să ajungă la un acord pentru formarea unei noi majorități.

„Pentru că partidele nu s-au înțeles între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru independent de partidele parlamentare”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că principalele obiective ale viitorului executiv trebuie să fie menținerea orientării pro-occidentale a României, păstrarea stabilității financiare, implementarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și clarificarea planurilor bugetare pentru anul 2027.

Decizii dificile în perioada următoare

Dacă va primi votul Parlamentului, noul guvern va trebui să accelereze implementarea reformelor necesare pentru accesarea a aproximativ 8,6 miliarde de euro din fondurile europene de redresare și reziliență înainte de termenul-limită stabilit de Bruxelles pentru luna august. În același timp, executivul va trebui să asigure continuarea reducerii deficitului bugetar și după anul 2026.

Totuși, analiștii consideră că un cabinet tehnocrat va întâmpina dificultăți în obținerea sprijinului necesar pentru adoptarea unor reforme sensibile într-un Parlament fragmentat politic. Printre acestea se numără și proiectul de lege care stabilește criteriile de salarizare în sectorul public.

„Aceasta este o primă încercare. Nu există garanții că va trece de Parlament sau că a fost negociată o majoritate”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai.

„Chiar dacă va fi confirmat, probabil că nu va fi un guvern de lungă durată”, a adăugat acesta.

Următoarele alegeri parlamentare din România sunt programate pentru 2028. Țara nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiștii apreciază că șansele unui astfel de scrutin sunt reduse în prezent, în condițiile în care Alianța pentru Unirea Românilor conduce în majoritatea sondajelor de opinie.