Curtea Constituțională a României a validat, luni, rezultatul surprinzător al primului tur al alegerilor prezidențiale, deschizând calea pentru un al doilea tur pe 8 decembrie, care ar putea schimba orientarea prooccidentală a țării și diminua sprijinul pentru Ucraina.

Decizia elimină incertitudinile care au planat de când CCR a cerut o renumărare a voturilor săptămâna trecută, după victoria din 24 noiembrie a candidatului de extremă dreaptă, puțin cunoscut, Călin Georgescu, care a ridicat suspiciuni privind ingerințe externe în procesul electoral al unei țări care a fost un aliat ferm al Ucrainei, relatează Reuters.

Bătălia prezidențială, decis pe 8 decembrie

„Judecătorii au decis în unanimitate să confirme și să valideze rezultatul primului tur prezidențial din 24 noiembrie și să permită desfășurarea celui de-al doilea tur pe 8 decembrie”, a declarat Marian Enache, președintele Curții Constituționale.

În al doilea tur de scrutin, Călin Georgescu se va confrunta acum cu contracandidata de centru-dreapta Elena Lasconi.

Duminică, România a organizat alegeri parlamentare, în urma cărora Partidul Social Democrat (PSD), aflat la guvernare, a ieșit în frunte, dar partidele de extremă dreaptă au obținut o treime din locurile din noul legislativ.

Rezultatul scrutinului, al doilea scrutin dintr-o serie de trei programate pe parcursul a tot atâtea săptămâni, deschide calea către negocieri între partidele tradiționale pentru formarea unei majorități guvernamentale, cu PSD în centrul negocierilor.

„Observăm o fractură,” le-a declarat reporterilor liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu.

Formațiunea nu și-a declarat susținerea pentru vreunul dintre candidați în turul doi. „Românii trebuie să decidă singuri,” a spus Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, "PSD va trebui să fie o punte între dezvoltarea finanțată de UE, apartenența la UE și NATO, și românii care cred în valorile creștine și identitatea națională".

Rolul președintelui

Cu 99,98% din voturi numărate la scrutinul parlamentar, PSD a obținut 22,3%, în fața partidului de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care a obținut 18,3%.

Formațiunea centristă Salvați România (USR) a obținut 12,25%, în timp ce PNL - aliatul PSD din coaliția de guvernare - a avut 14,3%. Două grupări de extremă dreaptă, SOS și POT, au obținut 7,75% și, respectiv, 6,4%, iar UDMR 6,38%.

Liderul liberal Ilie Bolojan a declarat că partidul este dispus să participe la o coaliție prooccidentală.

„Cei care sărbătoresc victoria democrației în România o fac prematur,” a spus politologul Cristian Pîrvulescu.

„Dacă președintele este de extremă dreaptă, va fi foarte complicat pentru pro-europeni să se organizeze și să reziste în parlament, deoarece vor avea un 2025 extraordinar de dificil”, a adăugat profesorul.

Cine va forma guvernul va depinde în cele din urmă de câștigătorul cursei prezidențiale, deoarece președintele desemnează prim-ministrul.

Călin Georgescu ar câștiga cu 57,8% în turul doi, față de 42,2% pentru Lasconi, potrivit unui sondaj realizat de institutul CURS pe 1 decembrie, la ieșirea de la urne.

Cercetarea sociologică a inclus 24.629 de persoane și are o marjă de eroare de plus/minus 0,6%.

„Alegerile de ieri [duminică - n. red] arată că bazinul electoral al lui Lasconi este foarte mic, iar cel al lui Georgescu poate fi foarte mare”, a mai spus Cristian Pîrvulescu.

„Votanții PSD au mai multe în comun cu candidatul de extremă dreaptă, care are o șansă importantă de a câștiga alegerile”, a conchis politologul.