Cu mai puțin de 48 de ore înainte ca lovitura americano-israeliană asupra Iranului să înceapă, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a vorbit la telefon cu președintele Donald Trump despre motivele pentru lansarea unui tip de război complex, îndepărtat, pe care liderul american îl criticase anterior în campania sa.

Atât Trump, cât și Netanyahu știau, din informări ale serviciilor de informații la începutul săptămânii, că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și principalii săi locotenenți urmau să se întâlnească în complexul său din Teheran, făcându-i vulnerabili la o „lovitură de decapitare” - un atac împotriva conducerii de vârf a unei țări, folosit frecvent de israelieni, dar mai puțin de Statele Unite.

Însă noi informații sugerau că întâlnirea fusese devansată pentru dimineața de sâmbătă, față de sâmbătă seara, potrivit a trei persoane informate despre apel.

Apelul nu a fost relatat anterior, notează Reuters.

Netanyahu, hotărât să avanseze cu o operațiune pe care o susținuse timp de decenii, a argumentat că s-ar putea să nu existe o ocazie mai bună de a-l ucide pe Khamenei și de a răzbuna eforturile anterioare ale Iranului de a-l asasina pe Trump, au spus aceste persoane. Acestea au inclus un complot de tip „murder-for-hire”, presupus orchestrat de Iran în 2024, când Trump era candidat.

Departamentul de Justiție a acuzat un bărbat pakistanez că a încercat să recruteze persoane în Statele Unite în acest plan, menit ca represalii pentru uciderea de către Washington a comandantului de top al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, Qassem Soleimani.

În momentul în care a avut loc apelul, Trump aprobase deja ideea ca Statele Unite să desfășoare o operațiune militară împotriva Iranului, dar nu decisese încă momentul sau condițiile în care SUA urmau să se implice, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului.

Armata SUA își consolidase prezența în regiune timp de săptămâni, determinând mulți din administrație să concluzioneze că era doar o chestiune de timp până când președintele va decide să acționeze. O posibilă dată, cu doar câteva zile mai devreme, fusese abandonată din cauza vremii nefavorabile.

Reuters nu a putut stabili în ce măsură argumentele lui Netanyahu l-au influențat pe Trump în timp ce analiza emiterea ordinului de atac, dar apelul a reprezentat argumentul final al liderului israelian în fața omologului său american. Cele trei surse informate despre apel au spus că cred că acesta - împreună cu informațiile care arătau că fereastra de oportunitate pentru a-l elimina pe liderul Iranului se închidea - a fost un catalizator pentru decizia finală a lui Trump de a ordona armatei, pe 27 februarie, să meargă mai departe cu Operațiunea Epic Fury.

Trump ar putea face istorie ajutând la eliminarea unei conduceri iraniene îndelung detestate de Occident și de mulți iranieni, a argumentat Netanyahu. Iranienii ar putea chiar să iasă în stradă, a spus el, răsturnând sistemul teocratic care guvernează țara din 1979 și care a fost o sursă majoră de terorism și instabilitate globală.

Primele bombe au lovit sâmbătă dimineața, pe 28 februarie. Trump a anunțat în acea seară că Khamenei a murit.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, nu a abordat direct apelul dintre Trump și Netanyahu, dar a declarat pentru Reuters că operațiunea militară a fost concepută pentru a „distruge capacitatea regimului iranian de rachete balistice și producția acestora, a anihila marina regimului iranian, a pune capăt capacității acestuia de a înarma proxy-uri și a garanta că Iranul nu poate obține niciodată o armă nucleară”.

Nici biroul lui Netanyahu, nici reprezentantul Iranului la ONU nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Într-o conferință de presă, joia trecută, premierul a respins ca „fake news” afirmațiile că „Israelul ar fi atras cumva Statele Unite într-un conflict cu Iranul. Chiar crede cineva că cineva îi poate spune președintelui Trump ce să facă? Haideți”.

Trump a spus public că decizia de a ataca i-a aparținut exclusiv.

Relatarea Reuters, bazată pe declarațiile unor oficiali și persoane apropiate celor doi lideri, care au vorbit în mare parte sub condiția anonimatului din cauza sensibilității deliberărilor interne, nu sugerează că Netanyahu l-a forțat pe Trump să intre în război. Dar arată că liderul israelian a fost un susținător eficient și că modul în care a prezentat decizia - inclusiv oportunitatea de a elimina un lider iranian care ar fi supravegheat eforturi de a-l ucide pe Trump - a fost convingător pentru președinte.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, la începutul lunii martie, a sugerat că răzbunarea a fost cel puțin un motiv pentru operațiune, spunând reporterilor: „Iranul a încercat să-l ucidă pe președintele Trump, iar președintele Trump a avut ultimul cuvânt.”

Trump și-a desfășurat campania în 2024 pe baza politicii externe a primei sale administrații, „America First”, și a declarat public că dorește să evite un război cu Iranul, preferând să trateze cu Teheranul pe cale diplomatică.

Dar, pe măsură ce discuțiile privind programul nuclear al Iranului nu au dus la un acord în primăvara trecută, Trump a început să ia în calcul o lovitură, potrivit celor trei persoane familiarizate cu deliberările de la Casa Albă.

Un prim atac a avut loc în iunie, când Israelul a bombardat instalațiile nucleare și siturile de rachete ale Iranului și a ucis mai mulți lideri iranieni. Forțele americane s-au alăturat ulterior atacului, iar când acea operațiune comună s-a încheiat după 12 zile, Trump s-a declarat public încântat de succes, spunând că SUA au „distrus complet” instalațiile nucleare ale Iranului.

Totuși, luni mai târziu, au început din nou discuții între SUA și Israel despre un al doilea atac aerian, menit să lovească instalații suplimentare de rachete și să împiedice Iranul să dobândească capacitatea de a construi o armă nucleară.

Israelienii doreau, de asemenea, să-l ucidă pe Khamenei, un adversar geopolitic de lungă durată și profund ostil, care lansase în mod repetat rachete asupra Israelului și susținuse forțe proxy puternic înarmate care înconjoară țara. Acestea includeau gruparea militantă Hamas, care a lansat atacul surpriză din 7 octombrie 2023 din Gaza, și Hezbollah, cu baza în Liban.

Israelienii au început să-și planifice atacul asupra Iranului pornind de la presupunerea că vor acționa singuri, a declarat ministrul Apărării, Israel Katz, pentru N12 News din Israel, pe 5 martie.

Dar, în timpul unei vizite din decembrie la reședința lui Trump de la Mar-a-Lago, în Florida, Netanyahu i-a spus lui Trump că nu era pe deplin mulțumit de rezultatul operațiunii comune din iunie, au declarat două persoane familiarizate cu relația dintre cei doi lideri, vorbind sub condiția anonimatului.

Trump a indicat că este deschis unei noi campanii de bombardamente, au adăugat aceștia, dar a dorit și să încerce o nouă rundă de discuții diplomatice.

Două evenimente l-au împins pe Trump spre o nouă atacare a Iranului, potrivit mai multor oficiali și diplomați americani și israelieni.

Operațiunea SUA din 3 ianuarie pentru capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la Caracas - care nu a dus la pierderi de vieți americane, în timp ce a înlăturat de la putere un adversar de lungă durată al SUA - a demonstrat posibilitatea ca operațiuni militare ambițioase să aibă puține consecințe colaterale pentru forțele americane.

Mai târziu, în aceeași lună, au izbucnit proteste masive anti-guvernamentale în Iran, provocând un răspuns violent al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, soldat cu mii de morți. Trump a promis că îi va ajuta pe protestatari, dar nu a făcut imediat nimic public în acest sens.

În mod privat, însă, cooperarea s-a intensificat între Forțele de Apărare ale Israelului și comandamentul american din Orientul Mijlociu, cunoscut sub numele de CENTCOM, cu planificare militară comună desfășurată în cadrul unor întâlniri secrete, potrivit a doi oficiali israelieni, vorbind sub condiția anonimatului.

Nu mult timp după aceea, în timpul unei vizite din februarie a lui Netanyahu la Washington, liderul israelian l-a informat pe Trump despre programul balistic în creștere al Iranului, indicând situri specifice de îngrijorare. El a prezentat, de asemenea, pericolele programului de rachete balistice, inclusiv riscul ca Iranul să dobândească în cele din urmă capacitatea de a lovi teritoriul american, au spus trei persoane familiarizate cu discuțiile private.

Casa Albă nu a răspuns la întrebările privind întâlnirile lui Trump cu Netanyahu din decembrie și februarie.

Șansa lui Trump de a intra în istorie

Până la sfârșitul lunii februarie, mulți oficiali americani și diplomați din regiune considerau foarte probabil ca un atac american asupra Iranului să aibă loc, deși detaliile rămâneau neclare, potrivit altor doi oficiali americani, unui oficial israelian și altor două persoane familiarizate cu situația.

Trump a fost informat de oficiali ai Pentagonului și ai serviciilor de informații despre avantajele potențiale ale unui atac reușit, inclusiv distrugerea programului de rachete al Iranului, potrivit a două persoane familiarizate cu aceste informări.

Înainte de convorbirea telefonică dintre Netanyahu și Trump, secretarul de stat Marco Rubio le-a spus, pe 24 februarie, unui mic grup de lideri de top din Congres că este probabil ca Israelul să atace Iranul, indiferent dacă SUA participă sau nu, iar Iranul ar urma probabil să riposteze împotriva unor ținte americane, potrivit a trei persoane informate despre întâlnire.

În spatele avertismentului lui Rubio se afla o evaluare a serviciilor de informații americane potrivit căreia un astfel de atac ar provoca într-adevăr contraatacuri din partea Iranului împotriva obiectivelor diplomatice și militare americane și a aliaților SUA din Golf, au spus trei surse familiarizate cu rapoartele de informații.

Această predicție s-a dovedit corectă. Loviturile au dus la contraatacuri iraniene asupra unor active militare americane, la moartea a peste 2.300 de civili iranieni și a cel puțin 13 militari americani, la atacuri asupra aliaților SUA din Golf, la închiderea uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume și la o creștere istorică a prețurilor petrolului, resimțită deja de consumatori în Statele Unite și nu numai.

Trump fusese, de asemenea, informat că exista o șansă, chiar dacă mică, ca eliminarea liderilor de vârf ai Iranului să ducă la instalarea unui guvern la Teheran mai dispus să negocieze cu Washingtonul, au spus alte două persoane familiarizate cu informarea lui Rubio.

Posibilitatea unei schimbări de regim a fost unul dintre argumentele lui Netanyahu în convorbirea de dinainte ca Trump să dea ordinul final de atac asupra Iranului, au spus persoanele informate.

Această opinie nu era împărtășită de Agenția Centrală de Informații (CIA), care evaluase în săptămânile anterioare că Khamenei ar fi fost probabil înlocuit de un lider intern mai dur dacă ar fi fost ucis, după cum a relatat anterior Reuters.

CIA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Trump a cerut în mod repetat o revoltă după moartea lui Khamenei. Cu războiul în a patra săptămână și regiunea cuprinsă de conflict, Gărzile Revoluționare iraniene patrulează încă pe străzile țării. Milioane de iranieni rămân adăpostiți în locuințele lor.

Fiul lui Khamenei, Mojtaba, considerat chiar mai dur anti-american decât tatăl său, a fost numit noul lider suprem al Iranului.