Înalți oficiali ruși și americani, inclusiv emisarul special Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în gazoductele Nord Stream, care furnizau gaze Germaniei înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, au declarat mai multe persoane familiarizate cu situația.

La discuții au participat Kirill Dmitriev, un consilier apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, și Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, potrivit surselor.

Kushner, care încearcă să negocieze un armistițiu între Rusia și Ucraina, consideră că relațiile de afaceri au un rol central în restabilirea păcii. Un asemenea acord le-ar permite investitorilor americani să obțină profit din fluxurile de energie către Europa după încheierea războiului.

Dmitriev și Kushner s-au întâlnit la Moscova și la New York în ultimele săptămâni. Deși nu este clar în ce măsură au discutat despre Nord Stream cu aceste ocazii, subiectul rămâne pe agendă, au declarat pentru Reuters două dintre surse.

„Orice acord va trebui negociat de Rusia cu DFC — Corporația Financiară Internațională pentru Dezvoltare a SUA — și cu Departamentul Trezoreriei și trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe, întrebat despre discuțiile privind gazoductele.

Oficialul a precizat pentru Reuters că „nu au existat recent discuții despre Nord Stream”.

Dmitriev, care a pledat pentru reluarea vânzărilor de gaze rusești către Germania, s-a întâlnit luna trecută cu reprezentanți ai Departamentelor americane ale Energiei și Trezoreriei pentru a discuta despre posibile inițiative energetice ruso-americane. Un reprezentant al lui Dmitriev a refuzat să comenteze.

Rămâne neclar cât de interesat este Washingtonul să urmărească reluarea livrărilor de gaze rusești către Germania, cel mai mare consumator de energie din Europa.

Un oficial american a declarat că, având în vedere obstacolele, un acord este puțin probabil pe termen mediu. Gazoductele Nord Stream sunt supuse sancțiunilor SUA și UE, ceea ce face ilegală orice reluare a activității.

Trump ar putea acorda derogări de la sancțiunile americane sau le-ar putea relaxa, însă acest lucru ar deveni mai dificil dacă democrații ar câștiga controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului, programate luna viitoare.

Germania și alte țări europene, care cheltuiesc miliarde de euro pentru refacerea capacităților militare în vederea apărării împotriva Rusiei, s-ar opune ferm redeschiderii Nord Stream.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei și Energiei a declarat că Nord Stream și gazele rusești sunt supuse sancțiunilor în Europa și că Germania a găsit alternative. Ea a precizat că orice redeschidere a gazoductelor necesită aprobarea guvernului, care nu dorește acest lucru.

Înaintea invaziei ruse din Ucraina, din februarie 2022, Germania cumpăra peste jumătate din gazele sale din Rusia, prin cele două gazoducte Nord Stream. Acestea au fost scoase din funcțiune după ce Moscova a redus livrările către Europa și au fost avariate într-o serie de explozii subacvatice, în septembrie 2022.

Obstacole legate de proprietatea Nord Stream

Discuțiile dintre Moscova și Washington au loc pe fondul unei neîncrederi profunde a europenilor față de intențiile Rusiei.

La începutul acestui an, șefii a cinci servicii europene de informații au declarat pentru Reuters că Rusia nu dorește încheierea rapidă a războiului și că folosește discuțiile cu SUA pentru a promova, în schimb, acorduri de afaceri.

Relațiile dintre Rusia și Germania, unul dintre cei mai mari furnizori de sprijin militar pentru Ucraina, au ajuns la un nivel foarte scăzut. Oficialii de la Berlin au acuzat Rusia că desfășoară o campanie sistematică de atacuri hibride.

Unii parlamentari germani afirmă că acordurile comerciale ar consolida poziția Moscovei în timp ce aceasta continuă războiul împotriva Ucrainei.

„Acest lucru riscă să devină o afacere murdară, care va costa Europa scump”, a declarat Michael Kellner, parlamentar care a avut responsabilități în politica energetică a Germaniei după invadarea Ucrainei.

„Americanii și rușii vor împărți profiturile”, a spus el.

Deși guvernul german de coaliție se opune repornirii gazoductului, Alternativa pentru Germania (AfD), partidul cu cea mai mare susținere din țară, dorește acest lucru.

Dmitriev se va întâlni cu conducerea AfD la începutul anului viitor pentru a discuta despre reluarea vânzărilor de gaze rusești.

Însă vânzarea către un investitor american a unei participații în compania care controlează gazoductele Nord Stream sau reluarea livrărilor de gaze rusești se confruntă cu obstacole.

Compania este deținută în proporție de 51% de gigantul energetic de stat rus Gazprom. Alte 31% dintre acțiuni sunt împărțite între două entități germane, iar restul se află în posesia unei companii franceze și a uneia neerlandeze.

Cei doi acționari germani urmăresc să își păstreze participațiile pentru a menține influența Germaniei în eventualitatea în care Gazprom și-ar vinde pachetul de acțiuni, a declarat o altă sursă.

La câteva zile după întâlnirile de la Moscova, Kushner a declarat la Kiev că discutase cu omologii europeni despre modul în care războiul a dus la creșterea prețurilor energiei. El a pledat pentru „acorduri de prosperitate” care să încurajeze pacea și să le ofere „liderilor (...) o perspectivă la care să aspire”.

Deși un acord privind gazele ar mulțumi Kremlinul, acesta ar diviza opinia publică germană, deja împărțită în privința achizițiilor de energie din Rusia, precum și Europa, unde Polonia și statele baltice sunt deosebit de vulnerabile în fața Rusiei și resping legăturile energetice cu aceasta.

Conducerea politică a Poloniei urmărește discuțiile despre redeschiderea gazoductului, dar rămâne ferm împotrivă, a declarat o persoană familiarizată cu poziția guvernului.

Kushner și Dmitriev discută, de asemenea, despre vânzarea unui portofoliu de afaceri, de la rafinării la benzinării din Europa și din alte regiuni, deținute de compania energetică rusă Lukoil, au declarat alte două persoane familiarizate cu subiectul.

Potrivit acestui plan, un consorțiu format din agenția federală de investiții DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite ar cumpăra activele, iar autoritățile americane ar ridica sancțiunile, au precizat sursele.

„În cazul Lukoil, Steve [Witkoff] și Jared [Kushner] au lucrat cu DFC pentru a negocia o plată inițială substanțială și o cotă din profituri pentru Statele Unite”, a declarat un oficial al Casei Albe.

Lukoil și Gazprom nu au răspuns solicitărilor de comentarii.