România aruncă în fiecare an peste 3,4 milioane de tone de alimente, echivalentul unui camion plin cu mâncare în fiecare minut, în timp ce peste 27% din populaţie este în risc de sărăcie şi excluziune socială, conform Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

„România trăieşte zilnic un paradox dureros: în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic, la nivel naţional aruncăm peste 3,4 milioane de tone de alimente în fiecare an (2022). Statistic, asta înseamnă că un camion plin cu mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut”, arată comunicatul FBAR.

Federaţia a atras atenţia asupra unor percepţii greşite ce contribuie la risipa alimentară şi a propus câteva soluţii simple pentru reducerea acesteia.

Unde se înregistrează cea mai mare risipă alimentară

Conform organizaţiei, una dintre cele mai răspândite idei este aceea că risipa alimentară ar fi generată ami ales de supermarketuri, iar la nivelul gospodăriilor problema ar fi minoră.

„Risipa alimentară e generată de supermarketuri. La mine în casă nu prea se aruncă mâncare”, arată FBAR, subliniind că acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri privind risipa alimentară.

În realitate, studiile arată că gospodăriile sunt responsabile pentru o parte covârşitoare a cantităţii de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive şi lipsa de organizare duc adesea la pierderea evidenţei produselor din frigider.

Pentru a conştientiza acest lucru, specialiştii recomandă testul „Puşculiţa risipei”: Un borcan în care să fie pusă contravaloarea alimentelor aruncate, pentru a vedea la finalul lunii cât costă lipsa de organizare.

O altă percepţie greşită des întâlnită este aceea că alimentele aruncate nu ar avea un impact asupra mediului. „Mâncarea este biodegradabilă, deci dacă o arunc la gunoi nu poluează”, a notat organizaţia.

În realitate, atunci când hrana ajunge la groapa de gunoi şi se descompune, eliberează metan, un gaz cu efect de seră extrem de puternic. În plus, odată cu un aliment aruncat sunt irosite şi resursele necesare pentru producţia, ambalarea şi transportul acestuia, precum apa, energia şi munca umană.

Totodată, multe alimente ajung la gunoi din cauza confuziei privind etichetele de pe ambalaj. „Dacă a trecut data de pe ambalaj, produsul e periculos şi trebuie aruncat imediat”, mai arată comunicatul FBAR.

Specialiştii au subliniat că trebuie să fie făcută diferenţa între „a se consuma până la”, care indică siguranţa alimentară şi este folosită, de exemplu, la carne sau lactate, şi „a se consuma de preferinţă înainte de”, care se referă la calitatea optimă a produsului. Produse precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate şi după această dată, dacă ambalajul este intact.

Cum poate fi prevenită risipa alimentară

De asemenea, prevenirea risipei nu presupune măsuri complicate, ci câteva obiceiuri simple de organizare, potrivit Agerpres.

„Să previi risipa e prea complicat, ia prea mult timp şi nu face o diferenţă reală”, susţin reprezentanţii organizaţiei. În realitate, organizarea inteligentă necesită doar câteva minute pe săptămână.

Printre soluţiile recomandate se numără aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) în frigider, crearea unei zone pentru produsele care trebuie consumate cu prioritate, rehidratarea legumelor ofilite în apă cu gheaţă sau congelarea ingredientelor rămase în tăviţe pentru gheaţă.

În acest context, reprezentanţii Federaţiei Băncilor pentru Alimente au subliniat că schimbarea mentalităţii referitoare la consum este esenţială pentru reducerea risipei alimentare.

Reprezentaţii federaţiei susțin că să arunci hrana a devenit, din păcate, un gest mult prea uşor într-o societate de consum.

„Când demontăm aceste mituri, realizăm că risipa nu este doar o problemă de logistică a marilor lanţuri comerciale, ci o responsabilitate comună a fiecăruia dintre noi. A schimba modul în care privim o etichetă sau o legumă imperfectă înseamnă, de fapt, a reda respectul pentru hrană, pentru resursele planetei şi pentru cei care nu ştiu ce vor pune mâine pe masă.

Potrivit președintelui FBAR, Romuald Bulai, hrana nu este o certitudine pentru toţi, ci un drept, iar împreună trebuie să transformăm mentalitatea din „a arunca” în „a proteja”.

Organizaţia îi încurajează pe consumatori să înceapă schimbarea prin gesturi simple, precum planificarea cumpărăturilor şi folosirea responsabilă a alimentelor.

De asemenea, companiile din industria agroalimentară care se confruntă cu surplusuri pot dona produsele către Băncile pentru Alimente. Conform Legii 217/2016, modificată prin Legea 49/2024 privind diminuarea risipei alimentare, transferul gratuit de alimente către aceste organizaţii beneficiază de facilităţi fiscale, respectiv deductibilitate integrală şi scutire de TVA.

FBAR este membru al Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente (FEBA), iar de la înfiinţare, din 2016, până la finalul anului 2025, Reţeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41.000 de tone de produse, transformate în peste 76 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin peste 800 de ONG-uri partenere către 325.000 de persoane vulnerabile.

Peste 37.000 de tone sunt alimente salvate de la risipă, peste 3.000 de tone colectate prin Colecta Naţională de Alimente şi aproape 1.400 de tone produse non-food.

Citește și: Salvaţi Copiii: Procentul copiilor români sub 16 ani afectați de sărăcie este peste dublul mediei la nivelul UE