La 24 februarie, se împlinesc 2 ani de la momentul invaziei ruse în Ucraina

"Acest moment a marcat nu doar un atac făţiş împotriva independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Fiecare zi în care această agresiune continuă reconfirmă faptul că Federaţia Rusă reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii regiunii extinse a Mării Negre, a continentului european în ansamblu, precum şi a întregii ordini internaţionale bazate pe reguli.

România, alături de întreaga comunitate internaţională, deplânge pierderile de vieţi omeneşti şi condamnă crimele de război şi crimele împotriva umanităţii comise de forţele ruse în Ucraina şi împotriva Ucrainei. Nu poate exista pace durabilă în Ucraina fără tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de comiterea acestor crime", transmite Ministerul român al Afacerilor Externe într-un comunicat.

"Marcăm în această lună nu doar doi ani de la declanşarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei, ci şi zece ani de la anexarea ilegală a Crimeei.

Această dublă comemorare trebuie să fie totodată un moment pentru a reafirma aprecierea comunităţii internaţionale pentru sacrificiul, eroismul şi rezilienţa extraordinare demonstrate de poporul ucrainean. În faţa barbariei şi a agresiunii, poporul ucrainean continuă să lupte pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi pentru viitorul său european şi euro-atlantic", adaugă MAE.

Ministerul Afacerilor Externe arborează, sâmbătă, drapelul ucrainean în faţa sediului central. În cursul serii, sediul central al MAE va fi iluminat în culorile drapelului ucrainean.

De asemenea, Misiunile Diplomatice şi Oficiile Consulare ale României în străinătate se vor ralia iniţiativelor europene pe plan local, semnalând astfel solidaritatea României cu Ucraina şi cu poporul ucrainean.

"România a fost alături de Ucraina şi poporul ucrainean încă din prima zi a războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă. Sprijinul consistent şi multidimensional al României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei va continua atât timp cât va fi necesar, până la victoria Ucrainei şi, pe mai departe, în procesul de reconstrucţie.

Pe parcursul anului trecut, relaţia bilaterală dintre România şi Ucraina a cunoscut un nivel de aprofundare şi dezvoltare deosebite, atât în ceea ce priveşte dialogul politic de nivel înalt, precum şi la nivel tehnic şi sectorial. Această evoluţie a fost marcată de vizitele de nivel înalt, la Bucureşti şi la Kiev.

La nivel de Preşedinţi, au fost semnate Declaraţia comună a Preşedinţilor Klaus Iohannis şi Volodîmîr Zelenski cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei (în marja Summitului Comunităţii Politice Europene, 1 iunie 2023), şi Declaraţia comună a Preşedinţilor României şi Ucrainei, în contextul vizitei Preşedintelui Zelenski la Bucureşti (10 octombrie 2023).

Ca rezultat concret al vizitei Preşedintelui Ucrainei la Bucureşti, şefii de stat ai României şi Ucrainei au agreat demararea procesului de ridicare a relaţiei bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic.

La nivel de Prim-Ministru, la 18 octombrie 2023, a fost organizată prima şedinţă a guvernelor României şi Ucrainei, în continuarea vizitei Prim-Ministrului Ucrainei la Bucureşti (18 august 2023)", amintește MAE.

"Acordurile şi memorandumurile de înţelegere semnate ca urmare a celor două acţiuni au aprofundat suplimentar colaborarea sectorială, în beneficiul atât al cetăţenilor celor două state, cât şi al securităţii şi dezvoltării economice regionale. În cadrul Declaraţiei comune a Prim-Miniştrilor României şi Ucrainei, semnată cu ocazia şedinţei comune de guvern, partea română a salutat decizia executivului de la Kiev privind inexistenţa aşa-numitei 'limbi moldoveneşti'.

La nivel de ministru de externe, contactele au fost frecvente şi deosebit de consistente. Ministerele afacerilor externe ale României şi Ucrainei au co-organizat, la Bucureşti, în aprilie 2023, prima Conferinţă privind securitatea Mării Negre. Cu această ocazie a avut loc reuniunea trilaterală România - Ucraina - Republica Moldova, la nivel de miniştri ai afacerilor externe şi ai apărării. La finalul reuniunii, oficialii din cele trei ţări au semnat o Declaraţie comună, reiterând importanţa formatului de dialog trilateral pentru securitatea şi dezvoltarea economică a regiunii extinse a Mării Negre.

De asemenea, în perioada 21-22 iunie 2023, România a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu la Conferinţa privind reconstrucţia Ucrainei, organizată la Londra. În marja acesteia, ministrul afacerilor externe al României a avut o întrevedere cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba.

La 8 decembrie 2023 au avut loc consultările ministrului afacerilor externe al României cu vice-prim-ministrul pentru integrarea europeană şi euro-atlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna.

Sprijinul politic al României pentru Ucraina a fost dublat de numeroase acţiuni concrete, pe multiple planuri", subliniază Ministerul.

| Citește și: "E important ca Europa să rămână unită", îndeamnă președintele Iohannis

"România a jucat, şi continuă să joace, un rol important în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene către pieţele globale. În contextul deciziei unilaterale a Federaţiei Ruse de a nu prelungi Iniţiativa privind cerealele la Marea Neagră, ţara noastră a implementat, în coordonare şi colaborare cu Ucraina, Republica Moldova, Comisia Europeană şi Statele Unite ale Americii, un program complex de măsuri ce au contribuit la extinderea capacităţilor de tranzit prin România. Graţie acestor eforturi, peste 34 de milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate prin ţara noastră, de la începutul agresiunii ruse.

În tot acest răstimp, Federaţia Rusă a atacat sistematic infrastructura portuară şi de export a Ucrainei, în vederea reducerii capacităţii de tranzit al cerealelor pe Dunăre şi prin Marea Neagră. Aceste atacuri, care sunt crime de război, au fost ferm condamnate de România. În contextul identificării unor rămăşite de dronă pe teritoriul naţional, partea română a transmis protestul său ferm părţii ruse şi solicitat răspicat oprirea atacurilor asupra civililor şi infrastructurii civile ucrainene, inclusiv asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

În privinţa procesului de aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova la Uniunea Europeană, România a continuat să fie printre cei mai importanţi susţinători ai accelerării acestui proces transformator. Pornind la principiul meritelor individuale ale statelor candidate şi recunoscând eforturile semnificative ale autorităţilor de la Kiev şi Chişinău în implementarea reformelor necesare aderării europene, România a sprijinit puternic, la nivel politic şi diplomatic, deciziile de deschidere a negocierilor de aderare în anul 2023.

Ca moment simbolic relevant al sprijinului UE pentru Ucraina, remarcăm organizarea, ca urmare a propunerii iniţiale a României, a primei reuniuni informale a Consiliului Afaceri Externe în afara Uniunii, la Kiev (2 octombrie 2023).

România continuă să sprijine şi în mod concret procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană: în perioada 18-22 septembrie 2023, România a organizat, la Ujgorod, cursul de formare în afaceri europene pentru funcţionarii publici europeni, primul astfel de curs organizat de un Stat Membru UE pe teritoriul Ucrainei.

În raport cu agenda euro-atlantică a Ucrainei, România a susţinut la Summitul NATO de la Vilnius (iulie 2023) continuarea aprofundării relaţiei politice şi a colaborării practice din Alianţă şi Ucraina. De asemenea, România s-a alăturat Declaraţiei G7+ de sprijinire a Ucrainei, lansată în cadrul Summitului NATO de la Vilnius.

La 13 ianuarie 2024, în marja reuniunii consilierilor naţionali pentru securitate naţională de la Davos, România şi Ucraina au demarat negocierile pentru semnarea unui document cadru bilateral de cooperare în domeniul securităţii.

România a participat în mod activ la procesul de detaliere şi operaţionalizare a Formulei de Pace propusă de Preşedintele Zelenski, fiind reprezentată la reuniunile organizate în Jeddah (august 2023), Malta (noiembrie 2023) şi Davos (ianuarie 2024). În egală măsură, în contactele politico-diplomatice, inclusiv cele de nivel, cu statele din Asia, Africa sau America de Sud, România a subliniat că Formula de Pace propusă de Preşedintele Zelenski reprezintă singurul demers în măsură să asigure o pace justă, durabilă şi comprehensivă în Ucraina, fiind fundamentată pe Carta ONU, principiile dreptului internaţional şi valorile ordinii internaţionale bazate pe reguli", punctează MAE.

| Citește și: Atacurile rusești continuă, la doi ani de la invadarea Ucrainei

"La doi ani de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, într-un context internaţional deosebit de complex şi cu provocări multiple, sacrificiul şi suferinţa poporului ucrainean, în faţa agresiunii ruse, obligă comunitatea internaţională, din punct de vedere moral şi politic, să-şi continue şi să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina.

România va sprijini, în continuare, pe toate palierele, lupta legitimă a Ucrainei pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea sa teritorială. Ţara noastră va rămâne printre cei mai activi susţinători ai parcursului european şi euro-atlantic al Ucrainei. În plan bilateral, viitorul parteneriat strategic dintre România şi Ucraina va contribui în mod concret şi consistent la securitatea şi prosperitatea regiunii extinse a Mării Negre.

Pentru România, un stat ucrainean sigur, rezilient, democratic şi prosper rămâne un obiectiv fundamental de politică externă", conchide MAE.