Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a dispus acţiuni pentru a preveni apariția cazurilor de febră aftoasă în România.

Potrivit Radio România Actualități, Ungaria vecină a confirmat cazuri într-o fermă de vaci de lapte din nordul ţării, aproape de graniţa cu Slovacia.

Germania a raportat, în luna ianuarie, primul focar de febră aftoasă după 36 de ani.

Preventiv, transporturile de animale sunt monitorizate atent în cadrul comerţului intracomunitar.

Totodată, fermierii sunt informaţi cu privire la obligativitatea de a anunţa medicul veterinar în cazul în care animalele prezintă modificări de comportament, îmbolnăviri sau cazuri de mortalitate.

În România există un Program Naţional de Supraveghere pentru febra aftoasă inclus în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului care constă în supravegherea activă şi pasivă a animalelor din efectivele indigene si din supravegherea activa a animalelor provenite din comertul intracomunitar, amintește Radio România Antena Satelor.

Oamenii pot transmite virusul febrei aftoase

Febra aftoasă este o boală infecţioasă acută cauzată de un virus care se transmite în general prin contactul direct între animale.

Oamenii nu sunt afectaţi, dar pot să transmită virusul, care generează pagube economice importante.

Virusurile febrei aftoase pot fi identificate în toate secreţiile şi excreţiile animalelor infectate acut, inclusiv în aerul expirat.

Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate şi cele susceptibile sau, mai rar, expunerea indirectă a animalelor predispuse la excreţiile şi secreţiile animalelor infectate acut sau produse din carne neprocesate.

După recuperarea din stadiul acut al infecţiei, virusul infecţios dispare dar niveluri scăzute pot persista în orofaringele unor rumegătoare.

Virusul viu sau ARN-ul viral poate continua să fie recuperat din fluidele orofaringiene şi celulele colectate cu o cupă probang. S-a demonstrat, de asemenea, că virusul FMD persistă într-o formă nereplicativă în ganglionii limfatici (Juleff et al., 2008). Animalele la care virusul persistă în orofaringele pentru mai mult de 28 de zile după infecţie sunt denumiţi purtători. Porcii nu devin purtători.

Starea de purtător la bovine nu persistă de obicei mai mult de 6 luni, deşi într-o proporţie mică, poate dura până la 3 ani.

La bivolii africani, s-a demonstrat că animalele individuale adăpostesc virusul timp de cel puţin 5 ani, dar probabil că nu este un fenomen pe tot parcursul vieţii.

Într-o turmă de bivoli, virusul poate fi menţinut timp de 24 de ani sau mai mult.

Oile şi caprinele nu sunt de obicei purtătoare ale virusurilor febrei aftoase mai mult de câteva luni, în timp ce există puţine informaţii despre durata stării de purtător la speciile şi subspeciile de bivoli asiatici.

Citește și: Ajutor financiar pentru crescătorii de oi și capre, afectați de secetă în 2024