România se numără printre cele mai importante țări din sectorul agricol european, în contextul în care însumează 23% din forța de muncă în agricultura din blocul comunitar, cu 1,77 milioane de locuri de muncă - cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.

Din totalul fermelor din Uniunea Europeană, România are aproximativ o treime, dar 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistenţă.

Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediţie a raportului referitor la startupurile româneşti din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”.

Ediţia din acest an explorează atât modul în care digitalizarea, inovaţia tehnologică, politicile europene se intersectează pentru a modela viitorul producţiei alimentare în România şi dincolo de graniţele ei, cât şi ecosistemul de startupuri AgriFood care au un rol în dezvoltarea acestui domeniu, potrivit Agerpres.

Iniţiativa se numără printre evenimentele pregătitoare din cadrul Empowering Women in Agrifood (EWA), dedicat antreprenoarelor şi proiectelor create de acestea în domeniul agroalimentar. Empowering Women in Agrifood este un program de accelerare dezvoltat de EIT Food, cea mai mare comunitate de inovare alimentară din lume. EIT Food este susţinut de Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT), un organism al Uniunii Europene.

Potrivit raportului citat, agricultura continuă să fie un sector-cheie atât pentru economia României, cât şi pentru cea a Uniunii Europene, în ciuda unei contribuţii la PIB în scădere constantă şi a unei profitabilităţi tot mai reduse. Contribuţia sectorului agricol în formarea PIB-ului României a fost de 3,9% în 2023 şi de 3,2% în 2024, iar în UE a fost de 1,3% în 2023.

La nivel local, sectorul se confruntă cu provocări sistemice: tehnologie învechită, productivitate scăzută, forţă de muncă îmbătrânită şi riscuri climatice tot mai accentuate, precum degradarea solului şi lipsa apei.

Aproape o jumătate dintre fermierii români au peste 65 de ani

Cercetarea mai arată că 44,3% dintre fermierii români au peste 65 de ani, ceea ce subliniază o problemă acută referitoare la îmbătrânirea forţei de muncă. Un fapt interesant relevat în analiză este procentul de femei care lucrează în domeniul agricol din România, 19% în 2021, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană.

La nivelul anului 2023, momentul culegerii datelor disponibile, existau 73 de startupuri FoodTech şi AgriTech în România. În perioada 2018-2023, au avut loc 18 runde de finanţare atrase, dintre care 14 milioane de euro pentru sectorul FoodTech şi patru runde în valoare de 1,6 milioane de euro pentru cel AgriTech.

De asemenea, conform raportului, nivelul de digitalizare în fermele româneşti este redus, deşi folosirea de tehnologii avansate precum senzori, drone, imagistică satelitară sau inteligenţă artificială ar creşte considerabil rentabilitatea sectorului.

„Un sector vital pentru România, cu o forţă de muncă impresionantă, agricultura a avut anul trecut un an mai puţin remarcabil. Institutul Naţional de Statistică arată că agricultura a avut o contribuţie negativă de -0,4% la PIB, cu o pondere de 3,2% şi o scădere a volumului de activitate de 10,5%.

În plus, investiţiile în FoodTech şi AgriTech din Europa Centrală şi de Est au scăzut cu aproape 55% în 2023, din cauza creşterii dobânzilor şi a climatului economic dificil. Raportul realizat de echipa noastră face o analiză sectorială, care remarcă atât părţile mai puţin bune, cât şi semnalele pozitive. În această ultimă categorie intră adopţia tehnologiei şi a digitalizării care, deşi încă în stadiu incipient, susţin progresele promiţătoare în irigaţiile eficiente şi automatizarea recoltării.

Una dintre concluziile principale arată potenţialul foarte mare al agriculturii româneşti, care are nevoie de date, de optimizarea consumului de resurse (apă, energie, îngrăşăminte) şi de îmbunătăţirea randamentului per hectar pentru a deveni rentabilă.

Mai mult, este esenţial să fie încurajate formarea de cooperative moderne, precum şi a altor forme de colaborare care să permită fermierilor mici să acceseze pieţe, tehnologii şi finanţare”, a spus Oana Craioveanu, CEO & Cofondator Impact Hub Bucharest & Startarium, citată în comunicat.

Citește și: Apă gratuită pe infrastructura principală de irigații în 2025 pentru fermierii români