După 13 ani în anticamera Schengen, România şi Bulgaria au aderat deplin la spaţiul de liberă circulaţie, miercuri, un moment cu însemnătate simbolică puternică pentru cele două ţări est-europene.

După ridicarea controalelor în aeroporturi şi porturi maritime, în martie 2024, cele două ţări au primit aprobarea partenerilor europeni la jumătatea lui decembrie pentru a beneficia de aceleaşi privilegii la punctele de frontieră terestre, notează France Presse.

La miezul nopţii de marţi spre miercuri, au fost organizate ceremonii la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a sărbători evenimentul.

Este „cel mai mare succes” al anului 2024, a salutat premierul român Marcel Ciolacu în mesajul său de Anul Nou. Şi sfârşitul unei lungi aşteptări pentru cele două foste ţări comuniste, printre cele mai sărace din UE.

Cele două țări îndeplineau criteriile tehnice încă din 2011, dar „de fiecare dată, unele state membre au ridicat obiecţii”, reaminteşte analistul Valentin Naumescu.

Problema a devenit de-a lungul anilor „o sursă de frustrare exploatată de partidele anti-UE denunţând tratamentul inechitabil al României”, a spus el pentru AFP, ca la recentele alegeri prezidenţiale care au văzut apariţia unui candidat surpriză de extremă-dreapta înainte de a fi anulate.

Odată cu aderarea la Schengen, „acest sentiment de a fi cetăţeni de rangul doi” se estompează, consideră expertul.

De ambele părţi, liderii au salutat un moment istoric, subliniind că a fost un obiectiv-cheie chiar de la intrarea lor în UE în 2007.

Spațiul Schengen, extins

Creat în 1985, spaţiul Schengen include acum 25 din cele 27 de ţări membre UE, precum şi vecinii lor asociaţi Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

Peste 400 de milioane de oameni pot călători în principiu fără a fi supuşi controalelor.

Aderare deplină a României (19 milioane de locuitori) şi Bulgariei (6,5 milioane) a fost posibilă prin ridicarea dreptului de veto al Austriei.

Potrivit unui acord prezentat în noiembrie, controale temporare vor fi efectuate „pentru o perioadă iniţială de şase luni, pentru a minimiza potenţiala modificare a rutelor migratorii”.

Supravegherea frontierei bulgaro-turce, care devine frontiera externă a spaţiului Schengen, va fi, de asemenea, consolidată.

Sunt de aşteptat beneficii economice semnificative, susceptibile să crească produsul intern brut (PIB) cu cel puţin 1% în ambele ţări, potrivit estimărilor.

Gest simbolic la frontiera româno-bulgară

Ministrul bulgar interimar de interne, Atanas Ilkov, şi omologul său român, Cătălin Predoiu, au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră dintre cele două ţări în primul minut al Anului Nou, la punctul de trecere de la Giurgiu-Ruse de pe podul de peste Dunăre.

După intrarea Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, cea mai importantă parte a fluxului de persoane şi vehicule va trece liberă prin punctul de trecere de la Ruse.

În timpul primelor şase luni ale apartenenţei la Schengen ale ambelor ţări, va fi aplicată o metodă de „analiză a riscului” în cazul unora dintre vehicule, care vor fi separate din fluxul de pasageri şi verificate la punctele desemnate, dar aceasta nu îi va afecta în niciun fel pe ceilalţi utilizatori ai drumului.

Principalul motiv al controlului este prevenirea transportului imigranţilor ilegali, a declarat Dimitar Ciorbadjiev, şef al directoratului regional al poliţiei din Ruse.

Odată ce Bulgaria şi România au aderat la spaţiul Schengen, maşinile care călătoresc în România vor plăti taxa de pod pe partea bulgară, vor traversa podul, iar pe partea română numai o mică parte din ele vor fi supuse controalelor de frontieră în baza metodei „analizei de risc”.

Se va proceda similar şi în direcţia opusă. Acest lucru este valabil şi pentru vehiculele grele de mărfuri.

Citește și: Personalul de control din vămile României cu Bulgaria și Ungaria va fi redistribuit