Directorul general al Societății Naţionale Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a vorbit, miercuri, 11 iunie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, despre prima instalație de detritiere din Europa, care va fi construită la centrala de la Cernavodă.

România va deveni un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu, considerat combustibilul viitoarelor reactoare de fuziune. Lucrările au început, conform anunţului Nuclearelectrica, iar proiectul se va derula în parteneriat cu o societate nucleară din Coreea de Sud.

Instalaţia de detritiere de la Cernavodă are la bază o tehnologie românească dezvoltată de Institutul pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea.

„Chiar săptămâna trecută, noi la Nuclearelectrica în parteneriat cu cei de la Coreea Hydro Nuclear Power şi în prezenţa Institutului Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, ICSI Râmnicu Vâlcea, am turnat prima şarjă de beton în construcţie acestei instalaţii, care este finanţată dintr-un credit obţinut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Instalaţia are la bază o tehnologie românească inovatoare şi, practic, ea extrage tritiul din apa grea. Apa grea este un moderator, se foloseşte pentru a putea înlesni reacţia nucleară în cadrul unui reactor de tip CANDU, ca cel pe care îl utilizăm, iar apa grea, pe măsură ce este expusă la aceste reacţii, dobândeşte tritiul

Prin extragerea tritiului putem reutiliza apa grea, pe de-o parte, pe de-altă parte, producem acest izotop care este foarte căutat în piaţă şi a cărui valoare va creşte pe măsură ce reactoarele pe bază de fuziune vor începe să prindă contur. Am avut deja discuţii cu cei de la proiectul ITER, care fac primul reactor de fuziune, dar şi cu alţi dezvoltatori de astfel de reactoare care sunt interesaţi de combustibilul produs de noi. Iar în momentul de fapt, tritiul are o valoare de piaţă între 27.000 şi 30.000 de euro gramul”, a spus directorul general al Nuclearelectrica, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

De asemenea, Cosmin Ghiţă a precizat că în afară de faptul că instalaţia aduce o protecţie sporită atât personalului Nuclearelectrica, prin îmbunătăţirea condiţiilor radiologice şi a populaţiei, aceasta permite şi reutilizarea apei grele, dar scade şi costurile la finalul vieţii unei centrale nucleare de tip CANDU. Cele care au instalaţie de detritiere au un cost mult mai redus în dezafectare.

Potrivit directorului general al Societății Naţionale Nuclearelectrica, România este una dintre cele trei țări care au o astfel de instalaţie de detritiere, de extragere a tritiului din apa grea. Celelalte două sunt Canada și Coreea de Sud.

Specialiștii în domeniul nuclear, foarte greu de găsit

De asemenea, Cosmin Ghiță a spus că specialiștii în domeniul nuclear sunt foarte greu de găsit, aceasta fiind principala problemă cu care se confruntă în prezent industria.

„Noi, ca şi celelalte companii, ne confruntăm cu acest lucru, dar am avut un program foarte, foarte bine conturat în gestionarea acestei vulnerabilităţi. Noi, pe lângă faptul că avem proiecte foarte mari, care necesită o resursă umană destul de mare, ne-am confruntat în ultimii ani şi cu o schimbare generaţională şi cu un exod de personal către centralele nucleare care au fost puse în funcţiune în alte ţări, în special cele din Orientul Mijlociu.

Astfel, în perioada 2017-2024 organizaţia a pierdut cam 1.433 de specialişti ca urmare a migrării acestora către alte ţări sau ca urmare a pensionării, cu înregistrarea unor situaţii deosebite, mai ales în 2017, când la fabrica de combustibil nuclear s-au pensionat 173 de colegi dintr-un foc.

Ca în aceeaşi perioadă, noi am reangajat 1.541 de specialişti şi tineri, am început programul nostru de employer branding nucleu de excelenţă, prin care am început acordarea de burse, programe duale cu licee şi cu universităţi şi pe care continuăm să-l creştem, dar în paralel am reţinut o forţă de muncă înalt calificată, ca să asigure un mentorat şi să asigure pregătirea viitorilor specialişti pe o perioadă determinată şi pentru unii, în mare parte, pe o perioadă determinată.

Iar în acest sens, noi am preîntâmpinat aceste situaţii pe care nu le-am prevăzut, pe de o parte, schimbarea condiţiilor de pensionare pentru cei care au beneficiat de condiţii speciale şi, pe de altă parte, migrarea către alte centrale nuclearo-electrice prin aceste programe care au dus la o scădere a personalului sau au necesitat înlocuirea unor specialişti înainte de vreme.

Şi, bineînţeles, atunci am fost puşi într-o situaţie de criză, dar am am beneficiat de sprijinul celor care se pregăteau să iasă la pensie şi prin coordonare şi prin, inclusiv prin programele astea de învăţământ dual şi bursele acordate către studenţii de la Politehnică şi Universitatea "Ovidius" din Constanţa, am reuşit să atragem şi să aşezăm în momentul de faţă personalul necesar pentru operare.

Vă atrag atenţia că un personal, un specialist în domeniul nuclear, în special cei care sunt formaţi în tehnologia de tip candu se formează între cinci şi şapte ani. Depinde de materie, de gradul de răspundere şi ce urmează să facă în cadrul centralei, dar cam aici este media.”, a mai spus Cosmin Ghiță.

Citește și: ANRE: Campanie de informare în contextul încetării schemei de plafonare-compensare la energie de la 1 iulie