Administrația SUA i-a numit pe secretarul de stat Marco Rubio și pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair ca membri fondatori ai așa-numitului „Consiliu al Păcii” pentru Fâșia Gaza.

Emisarul pentru Orientul Mijlociu al președintelui american, Steve Witkoff, precum și ginerele acestuia, Jared Kushner, vor face parte, de asemenea, din „consiliul executiv fondator”, a transmis Casa Albă într-un comunicat, citat de BBC News.

Donald Trump va îndeplini rolul de președinte al consiliului, care face parte din planul său în 20 de puncte pentru încetarea războiului dintre Israel și Hamas.

Se preconizează că organismul va supraveghea temporar administrarea Fâșiei Gaza și va gestiona procesul de reconstrucție.

Din consiliul executiv fondator mai fac parte Marc Rowan, directorul unei firme de private equity, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, și un consilier american pentru securitate națională, Robert Gabriel.

Fiecare membru va avea un portofoliu „esențial pentru stabilizarea și succesul pe termen lung al Gazei”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Donald Trump declarase joi că acest for a fost creat, numindu-l „cel mai mare și mai prestigios consiliu reunit vreodată, în orice moment și în orice loc”.

Alți membri urmează să fie anunțați în săptămânile următoare, a precizat Casa Albă.

Tony Blair a fost prim-ministru al Regatului Unit între 1997 și 2007 și a implicat Marea Britanie în războiul din Irak în 2003. După plecarea din funcție, a fost trimis special pentru Orientul Mijlociu al Cvartetului internațional (SUA, UE, Rusia și ONU).

În acest rol, el s-a concentrat pe dezvoltarea economică a Palestinei și pe crearea condițiilor pentru o soluție cu două state.

Tony Blair participase deja la discuții de nivel înalt privind viitorul Gazei, alături de SUA și alți parteneri. În luna august, a luat parte la o reuniune la Casa Albă cu Donald Trump pentru a discuta planuri privind teritoriul, întâlnire pe care Witkoff a descris-o drept „foarte cuprinzătoare”.

În septembrie, ministrul britanic al Sănătății a declarat pentru BBC că implicarea lui Tony Blair în astfel de discuții, având în vedere rolul său în războiul din Irak, „va ridica unele sprâncene”.

Totuși, Wes Streeting a amintit și rolul fostului premier în negocierea Acordului din Vinerea Mare din 1998, care a pus capăt conflictului din Irlanda de Nord.

„Dacă poate aduce acolo acele abilități considerabile, atât în diplomație, cât și în arta guvernării”, a spus el, „acest lucru nu poate fi decât benefic”.

Blair, membru fondator al „Consiliului Păcii”

Anunțul vine după crearea unui comitet tehnocratic palestinian separat, format din 15 membri – Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) – care va gestiona administrarea zilnică a teritoriului după război.

Conducerea acestui comitet va fi asigurată de Ali Shaath, fost ministru adjunct în Autoritatea Palestiniană, care administrează părți din Cisiordania ocupată.

De asemenea, Nickolay Mladenov, politician bulgar și fost trimis special al ONU pentru Orientul Mijlociu, va reprezenta consiliul „pe teren” în Fâșia Gaza, lucrând împreună cu NCAG.

Planul lui Donald Trump prevede și desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), menită să instruiască și să sprijine forțele de poliție palestiniene verificate. Potrivit Casei Albe, această forță va fi condusă de generalul-maior american Jasper Jeffers, care va avea misiunea de a „asigura securitatea, de a menține pacea și de a crea un mediu durabil, lipsit de terorism”.

Casa Albă a mai precizat că va fi creat și un „consiliu executiv pentru Gaza”, care va sprijini guvernarea și va include atât membri ai consiliului fondator, cât și alți oficiali ce urmează să fie numiți.

Planul de pace al SUA a intrat în vigoare în luna octombrie și a ajuns deja în a doua fază, însă persistă incertitudini privind viitorul enclavei și al celor 2,1 milioane de palestinieni care locuiesc acolo.

Contextul conflictului

În prima fază a acordului, gruparea islamistă palestiniană Hamas și armata statului evreu au convenit asupra unui armistițiu, a unui schimb de ostatici și prizonieri, a unei retrageri parțiale a trupelor israeliene și a intensificării ajutorului umanitar.

Steve Witkoff a declarat recent că faza a doua vizează reconstrucția completă a Gazei și demilitarizarea totală a teritoriului, inclusiv dezarmarea Hamas și a altor grupări palestiniene.

„Statele Unite se așteaptă ca Hamas să își respecte pe deplin obligațiile”, a avertizat el, menționând inclusiv returnarea ultimului ostatic israelian decedat. „Orice eșec va avea consecințe serioase”, a punctat el.

Armistițiul rămâne însă fragil. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, aproape 450 de palestinieni au fost uciși în lovituri israeliene de la intrarea în vigoare a acordului. Armata israeliană afirmă, la rândul său, că trei soldați au fost uciși în atacuri ale grupărilor palestiniene.

ONU avertizează că situația umanitară din regiune rămâne extrem de gravă și subliniază necesitatea unui flux neîngrădit de ajutoare.

Războiul din Fâșia Gaza a început la 7 octombrie 2023, după atacul Hamas asupra sudului Israelului, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. De atunci, peste 71.260 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene asupra enclavei, potrivit autorităților sanitare controlate de Hamas.

Citește și: Americanii iau în calcul extinderea „Consiliului pentru Pace” din Gaza și către alte zone de conflict globale (FT)