45% dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, arată un studiu al Organizației Salvații Copiii. De asemenea, unul din zece nou-născuți din țară provin de la o mamă minoră.

La studiul „Situaţia mamelor şi gravidelor minore din România”, realizat în perioada octombrie-decembrie 2023 în cadrul proiectului „Un model integrat pentru asigurarea accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescente însărcinate şi mame adolescente în zonele rurale defavorizate” au participat 200 de tinere adolescente, mame sau fete însărcinate din 172 de localități.

„Una din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puţin, arată datele unui studiu calitativ realizat de Salvaţi Copiii România. Numai în 2022, 746 de naşteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 şi 14 ani, alte 1.286 de naşteri fiind la mame care aveau 15 ani.

Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din naşterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru naşterile din mame sub 18 ani şi la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani. Fenomenul gravidităţii în rândul minorelor este un fenomen frecvent asociat cu mortalitate infantilă crescută, conform raportului Ministerului Sănătăţii (INSP) pentru 2022. 46% dintre mamele minore au declarat că nu păstrează legătura cu tatăl copilului”, se arată în studiul citat de Agerpres.

Mamele minore, sub nivelul pragului de sărăcie acută

Studiul mai arată că una din trei fete minore gravide mare mamă care a născut la rândul ei primul copil când era minoră, în timp ce una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este născută din mamă minoră.

Mamele minore provin preponderent din familii care se află sub nivelul pragului de sărăcie acută.

Potrivit studiului, două treimi din totalul minorelor gravide au abandonat şcoala înainte de a rămâne însărcinate, „abandonul şcolar fiind variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuţie în ceea ce priveşte natalitatea în rândul minorelor, mai importantă decât sărăcia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidenţă sau etnia”.

Provin din familii care în suportul parental este destul de redus

Una din şase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluţiei intrauterine a copilului, ruşinea şi lipsa banilor fiind principalele motive pentru care minorele nu apelează la medicul ginecolog.

„Există o situaţie destul de grea pe care România o are cu numărul mare de mame minore, care, an de an, rămâne cam la acelaşi nivel, cu toate că natalitatea scade foarte mult în România. Copiii cu copii sunt la acelaşi nivel, chiar cu uşoară tendinţă de creştere. Din păcate, în UE, România are cel mai mare număr de fete sub 15 ani care devin mame. În perioada 2018-2022 au fost aproape 3700 de fete aflate în situaţia aceasta şi 41.000 de adolescente. sub 18 ani, care au devenit mame.

Profilul unei mame minore este: fete cu o medie a vârstei de 15 ani, trăiesc în familie cu un statut socioeconomic extrem de redus, au raporturi sexuale cu bărbaţi care au vârsta în medie cu 5 ani mai mare ele, provin din familii care în suportul parental este destul de redus”, a spus Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei „Salvaţi Copiii România”.

Citește și: Anticoncepționalele ar putea fi compensate, anunță Ministrul Sănătății