Schimbările climatice provocate de activitatea umană au reprezentat principala cauză a temperaturilor-record înregistrate recent în mările din jurul Europei, au declarat miercuri oamenii de știință, care avertizează asupra consecințelor grave pentru ecosistemele marine și comunitățile de coastă.

Mările Europei nu au fost ocolite de căldura extremă care a afectat numeroase țări în această vară.

Luna trecută, temperatura medie a Mării Mediterane a ajuns la 27 de grade Celsius, cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată în luna iulie. La începutul lunii august, o geamandură amplasată în largul insulei Mallorca a consemnat 33 de grade Celsius.

Schimbările climatice provocate de om au contribuit cu aproximativ două grade Celsius la încălzirea Mediteranei și cu aproximativ 1,4 grade la cea a mărilor din vestul Europei, potrivit unei analize realizate de grupul World Weather Attribution. Organizația utilizează metode evaluate de experți pentru a stabili rolul încălzirii globale în producerea fenomenelor meteorologice extreme.

„Acest fenomen are potențialul de a transforma complet ecosistemele de care comunitățile de coastă depind pentru hrană și venituri și poate alimenta fenomene meteorologice extreme, cu efecte distructive și pe uscat”, a declarat Claire Bergin, specialistă în climatologie la Universitatea Maynooth din Irlanda și coautoare a studiului.

Analiza arată că temperaturile maxime ale mării înregistrate anul acesta în estul și vestul Mediteranei, precum și în Golful Biscaya și de-a lungul coastelor Peninsulei Iberice, ar fi fost „practic imposibile” în absența schimbărilor climatice provocate de om.

În Marea Celtică, în largul coastelor Marii Britanii și Irlandei, cele mai extreme temperaturi înregistrate ar fi fost așteptate doar o dată la aproximativ 100 de ani într-o lume neafectată de schimbările climatice generate de activitatea umană.

Mările mai calde sporesc umiditatea și temperaturile nocturne în regiunile de coastă și pot contribui la formarea unor furtuni puternice în a doua parte a anului.

Emisiile de gaze cu efect de seră, generate în principal de arderea combustibililor fosili, au ridicat temperatura medie a planetei cu aproximativ 1,4 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale. Acest nivel de bază mai ridicat permite sistemelor atmosferice de înaltă presiune, care provoacă valurile de căldură, să atingă temperaturi și mai mari.

Creșterile bruște ale temperaturii mării pot provoca moartea în masă a unor specii, precum coralii, și pot afecta sursele de hrană ale păsărilor și mamiferelor, cu efecte în întregul lanț trofic.

John Bruno, ecolog marin la Universitatea din Carolina de Nord, a declarat că unele specii se deplasează spre nord în căutarea unor ape mai reci, însă nu toate se pot adapta.

„Ne apropiem rapid de limitele biologice absolute de adaptare pentru numeroase specii”, a avertizat acesta.

Potrivit analizei World Weather Attribution, aproximativ 90% din Golful Biscaya și 80% din vestul Mediteranei s-au confruntat anul acesta cu valuri de căldură marină. În absența încălzirii globale, proporția ar fi fost de aproximativ 40%.

Citește și: Fenomenele meteo extreme devin mai degrabă norma decât excepția