Televiziunea de stat din Belarus a publicat, duminică seară, un exit-poll care sugerează că Aleksandr Lukașenko a obținut 87,6% din voturile exprimate în alegerile prezidențiale.

Autoritarul lider de la Minsk și-a asigurat astfel al șaptelea mandat, notează Euronews.

În vârstă de 70 de ani, Aleksandr Lukașenko se află la conducerea fostei republici sovietice din 1994.

Cei 4 contracandidați din simulacrul electoral îi sunt loiali președintelui în funcție.

Oponenții săi, mulți dintre ei încarcerați sau exilați de represiunile sale dure împotriva disidenței și libertății de exprimare, consideră alegerile o farsă – la fel ca cele din 2020, care au declanșat luni de proteste fără precedent în istoria țării cu 9 milioane de locuitori.

Reprimarea contestatarilor s-a soldat atunci cu peste 65.000 de arestări, mii de persoane fiind bătute, ceea ce a atras condamnări și sancțiuni din partea Occidentului.

Cel poreclit „Ultimul dictator al Europei” s-a bazat pe subvenții și sprijin politic din partea aliatului său apropiat, liderul rus Vladimir Putin.

Aleksandr Lukașencko a permis Kremlinului să folosească teritoriul Belarusului pentru a invada Ucraina în 2022 și chiar găzduiește unele dintre armele nucleare tactice ale Rusiei, dar a făcut campanie cu sloganul „Pace și securitate”, susținând că a salvat Belarusul de la a fi atras în război.

„E mai bine să avem o dictatură ca în Belarus decât o democrație ca în Ucraina,” a spus acesta, cu obișnuita sa sinceritate brutală.

„Trauma protestelor din 2020 a fost atât de profundă încât Lukașenko a decis de data aceasta să nu riște și a optat pentru cea mai sigură variantă, transformând votul mai mult într-o operațiune specială pentru menținerea puterii decât într-un scrutin real,” a declarat analistul politic belarus Valery Karbalevich.

Aleksandr Lukașenko a declarat, în repetate rânduri, că nu se agață de putere și că va „preda liniștit și calm” conducerea noii generații.

Fiul său de 20 de ani, Nikolai, a călătorit prin țară, acordând interviuri, oferind autografe și cântând la pian în cadrul evenimentelor de campanie. Tatăl său a fost văzut având dificultăți la mers și vorbind ocazional cu o voce răgușită.

„Problema succesiunii devine relevantă doar atunci când un lider se pregătește să se retragă. Dar Lukașenko nu intenționează să plece”, consideră Valery Karbalevich.

Criticii săi principali au fugit în străinătate sau au fost aruncați în închisori.

Țara are aproape 1.300 de prizonieri politici, inclusiv laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiatski, fondatorul Centrului pentru Drepturile Omului Viasna.

Din iulie, Aleksandr Lukașenko a grațiat peste 250 de persoane. În același timp, autoritățile au intensificat represiunea, arestând alte câteva sute de oameni în raiduri care au vizat rudele și prietenii prizonierilor politici.

Activiștii politici și cei care au donat bani grupurilor de opoziție au fost convocați la poliție și obligați să semneze declarații în care erau avertizați să nu participe la demonstrații neautorizate, au deplâns apărătorii drepturilor omului.

Organizația pentru libertatea presei Reporteri Fără Frontiere a depus o plângere împotriva lui Aleksandr Lukașenko la Curtea Penală Internațională, acuzându-l de reprimarea libertății de exprimare, care a dus la arestarea a 397 de jurnaliști din 2020. Organizația a declarat că 43 dintre aceștia se află încă în detenție.

Citește și: Candidatura lui Crin Antonescu, validată de Consiliul Naţional al PNL