Redeschiderea unităţilor de producţie pe bază de cărbune este o decizie extrem de periculoasă, ce poate atrage penalităţi financiare semnificative, consideră secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Buşoi.

„Ideea de a redeschide unităţi de producţie pe bază de cărbune care au fost deja închise şi pentru care România a primit deja bani pentru a face proiecte alternative sună bine politic, dar este extrem de periculoasă. O astfel de decizie poate atrage penalităţi financiare semnificative şi poate afecta credibilitatea României în faţa partenerilor europeni”, a scris Cristian Buşoi, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a menţionat că eforturile Guvernului, ale premierului Ilie Bolojan, ale ministrului Dragoş Pîslaru şi ale Ministerului Energiei se concentrează pe menţinerea în funcţiune a Unităţii de la Turceni, parte din Jalonul 119A (privind Reforma pieţei de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, n.r.).

„Avem în sprijinul demersului nostru concluziile studiului validat şi de ACER, precum şi realitatea dificilă din aceste zile cu care se confruntă România şi întreaga regiune. Este esenţial, însă, să facem diferenţa între negocierea menţinerii temporare a unor capacităţi energetice şi anularea, printr-o modificare legislativă, a unei reforme deja asumate, validate şi finanţate”, a adăugat secretarul de stat.

„Consecinţele pentru România pot fi serioase”

Potrivit acestuia, implicaţiile pentru România ar putea fi extrem de serioase, precum blocarea unor cereri de plată din PNRR și penalităţi de peste un miliard de euro.

„Consecinţele pentru România pot fi serioase: Blocarea cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, penalităţi care pot ajunge la peste un miliard de euro şi punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, şcolilor şi infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante. În aceste momente, interesul României trebuie să prevaleze în faţa oricăror interese politice”, a subliniat Cristian Buşoi.

El a reamintit că Guvernul negociază cu Comisia Europeană şi utilizează toate instrumentele şi soluţiile posibile pentru a proteja sistemul energetic naţional, fără a pune în pericol fondurile europene de care România are nevoie.

„Avem nevoie de responsabilitate, claritate şi decizii echilibrate, care să protejeze atât securitatea energetică a României, cât şi interesele financiare ale ţării”, a încheiat secretarul de stat din Ministerul Energiei, potrivit Agerpres.

Senatul a adoptat, marţi, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, fiind introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se va putea realiza numai după construirea şi punerea în funcţiune de noi capacităţi energetice similare.

Proiectul conţine mai multe excepţii în care se permite punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă în cazuri precum: constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru mobilizare şi război, în scopul pregătirii, asigurării şi organizării resurselor energetice necesare în cazul instituirii stării de urgenţă şi asediu, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor la adresa suveranităţii naţionale a României.

Citește și: Premierul Bolojan: Am declarat stare de alertă la nivel naţional în august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică