Noi ciocniri au izbucnit între protestatarii antiguvernamentali și polițiști în mai multe orașe din Serbia, în a cincea noapte consecutivă de tulburări, după ce sediile Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la guvernare, au fost incendiate.

Poliția din Valjevo ar fi folosit grenade asurzitoare și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, după ce un mic grup de persoane mascate a atacat sediile goale ale SNS și le-a dat foc.

Polițiile din capitala Belgrad și din Novi Sad au fost acuzate de violențe și brutalitate, dar Ministerul sârb de Interne a respins acest lucru.

Evenimentele au loc în contextul în care Rusia i-a promis sprijin președintelui Aleksandar Vučić, transmițând că nu va „rămâne nepăsătoare”.

Protestele au fost declanșate inițial de prăbușirea unei gări din Novi Sad, în noiembrie anul trecut, incident soldat cu 16 morți. Sârbii cer alegeri anticipate și sfârșitul celor 12 ani de mandat ai lui Aleksandar Vučić.

Deși manifestațiile anticorupție au atras sute de mii de protestatari și au fost în mare parte pașnice, miercuri au izbucnit primele confruntări violente, după ce susținătorii guvernului au organizat contramanifestații.

Sâmbătă seară, forțele de ordine au fost din nou desfășurate în mai multe orașe, inclusiv la Belgrad, pe fondul protestelor prin care oamenii cereau alegeri anticipate.

Sediile și steagurile SNS au devenit o țintă a furiei protestatarilor. De asemenea, manifestanții au spart geamurile sediului Partidului Radical Sârb, partener de coaliție al SNS.

În ultima săptămână, au fost raportate victime la proteste în întreaga țară, iar pe rețelele sociale au circulat videoclipuri neverificate în care poliția lovea un bărbat în Valjevo.

Vineri, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu „forța disproporționată” a poliției din Serbia, cerând autorităților să „pună capăt arestărilor arbitrare și să detensioneze situația”.

Aleksandar Vučić a reacționat la evenimentele de sâmbătă pe Instagram, scriind că „violența este o expresie a slăbiciunii totale” și promițând să „pedepsească huliganii”.

Președintele a respins, în mod repetat, apelurile pentru alegeri anticipate și a denunțat protestele ca fiind parte a unui complot străin de răsturnare a sa.

Ministerul rus de Externe și-a declarat sprijinul pentru președintele de dreapta pro-Moscova. Într-un comunicat, instituția a transmis că „nu putem rămâne nepăsători față de ceea ce se întâmplă în frățeasca Serbie”.

Declarația precizează că poliția „folosește metode și mijloace legale pentru a controla mulțimile violente” și că „ordinea publică, siguranța și viețile oamenilor” sunt în pericol.

Protestele aproape zilnice au cuprins Serbia începând din noiembrie, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, tragedie care a devenit un simbol al corupției adânc înrădăcinate din Balcani. Cererile inițiale pentru anchete transparente s-au transformat în revendicări pentru alegeri anticipate.

La apogeu, protestele au scos sute de mii de oameni în stradă.