Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție reclamă o posibilă ingerință a Guvernului în activitatea puterii judecătorești după ce premierul a transmis o scrisoare către conducerea Curții Constituționale pe tema legii pensiilor magistraților.

În document, Ilie Bolojan a invocat riscul pierderii a 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cazul în care Curtea ar constata neconstituționalitatea proiectului legislativ.

Invocarea fondurilor UE, "o ingerință incompatibilă cu separația puterilor"

Într-un comunicat, șefa Instanței supreme susține că avertismentul explicit despre posibila pierdere a fondurilor europene și solicitarea implicită ca CCR să țină seama de consecințe financiare reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.

Potrivit Liei Savonea, deciziile CCR trebuie să se bazeze exclusiv pe analiza juridică a conformității cu Constituția, nu pe considerente de oportunitate politică sau bugetară.

ICCJ contestă și legătura directă invocată de Guvern între o eventuală decizie de neconstituționalitate și pierderea fondurilor PNRR. Argumentul este că reformele asumate de România în materia pensiilor de serviciu ar fi fost abordate prin legislații anterioare, iar condiționalitățile europene nu ar depinde exclusiv de proiectul de lege aflat în control de constituționalitate.

În acest context, șefa ICCJ subliniază că CCR nu este parte în procesul de implementare a politicilor guvernamentale și nu are rolul de a valida obiective financiare ale Executivului.

De asemenea, Lia Savonea arată că invocarea art. 148 din Constituție (prioritatea dreptului UE) nu poate justifica presiuni, nici măcar indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. În final, ICCJ solicită public Guvernului să reafirme respectarea principiului independenței justiției și să evite demersuri care pot fi interpretate ca influențarea CCR.

Poziția premierului: Risc financiar iminent legat de evaluarea PNRR

Premierul Ilie Bolojan a informat CCR că, potrivit evaluărilor curente ale Comisiei Europene, Jalonul 215 din PNRR este considerat neîndeplinit, ceea ce ar putea conduce la pierderea sumei de 231 de milioane de euro. În scrisoare se arată că Executivul nu a primit încă o notificare oficială înainte de data pronunțării CCR (11 februarie 2026) și că evaluarea publică a Comisiei ar urma să fie comunicată ulterior, decizia finală urmând să se bazeze pe informațiile transmise de autoritățile române.

Guvernul sugerează astfel că soluția CCR în privința legii pensiilor magistraților poate avea consecințe asupra îndeplinirii jaloanelor PNRR, fără a indica explicit că CCR ar trebui să își adapteze decizia în funcție de aceste efecte.

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 11 februarie asupra legii de reformă a pensiilor magistraților.