Aproape 60 de migranți din Siria, Irak şi Iran au fost descoperiți, luni, de poliţiştii de la punctele de trecere a frontierei Nădlac şi Nădlac 2 pe când încercau să treacă ilegal frontiera către Ungaria.

Transfugii erau ascunşi în două camioane de transport marfă, două tiruri.

Poliţiştii de frontieră, care au şi început cercetările pentru infracţiunile de trafic de migranţi pentru şoferi şi tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat pentru cetăţenii depistaţi ascunşi în mijloacele de transport.

Subiectul a fost dezbătut la Radio România Actualități, marți dimineață, în rubrica "Apel matinal".

"Foarte important să facem diferenţa între migranţi şi refugiaţi, deoarece dacă migranţii vin în România sau în Europa în scop de muncă, de studii, dar se pot întoarce în ţara lor de origine, refugiaţii, cum sunt cei din Siria, de exemplu, sunt afectaţi de conflicte, de persecuţii şi instabilitate în ţara lor, iar posibilitatea de întoarcere este aproape zero. Haideţi să ne imaginăm dacă România şi judeţele din România ar reprezenta ţările lumii, să ne imaginăm un judeţ care este afectat de război, iar în acel judeţ nu se pot întoarce oamenii care au plecat, de exemplu, spre Bucureşti. Dar, în acelaşi timp, dacă într-un alt judeţ se închid două-trei fabrici, oamenii migrează către Bucureşti şi îşi găsesc de lucru, dar se pot întoarce acasă, pot merge în concediu, de exemplu, înapoi, şi îşi pot vedea familia rămasă acolo", a spus şeful Misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie în România, invitat al ediției.

"Mulţi aleg România ca destinaţie, dar, în acelaşi timp, o parte dintre ei aleg Europa ca destinaţie. Să nu uităm că migraţia forţei de muncă este bazată pe cerere şi ofertă. Aşadar, Europa are nevoie de migranţi şi, în consecinţă, aceştia aleg să plece din ţara de origine şi să vină în Europa, unde găsesc locuri de muncă, fie în construcţii, în servicii, acolo unde Europa are nevoie de ei. Dacă e să ne referim la România, de exemplu, unde locuiesc aproximativ 140.000 de cetăţeni din afara statelor UE, să ne gândim totuşi că România are la dispoziţie aproximativ 30 de miliarde doar din PNRR, alte miliarde din fonduri structurale. Aceste fonduri sunt şi vor fi folosite pentru construcţia de infrastructură, de drumuri, de spitale, de şcoli şi atâta timp cât în ultimii 20 de ani au părăsit România aproximativ 4 milioane de români, gândiţi-vă că România are nevoie de forţă de muncă. Migraţia este o soluţie, nu este singura soluţie, dar este una dintre soluţiile care pot ajuta statul român, sectorul privat din România să desfăşoare activităţi", a adăugat Mircea Mocanu, citat de Rador Radio România.

| Citește și: "De 13 ani, aşteptăm. Ne-am dus de fiecare dată cu capul în zid"

"Dezbaterea privind accesul României în spaţiul Schengen poate include şi aspecte legate de migraţie, dar este important să analizăm întregul context, inclusiv capacitatea de gestionare a fluxului de persoane, motivele politice din spatele deciziei. Nu cred că România are probleme tehnice privind condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, dar privind negocierile din ultima perioadă şi aspectele ce ţin de nevoile şi de interesele politice din Austria fac ca România şi Bulgaria să fie în afara acestui spaţiu", a explicat șeful Misiunii OIM.

Potrivit lui, "migranţii pot fi returnaţi acasă dacă nu au motive întemeiate să solicite azil în Europa. Cei care provin din ţări sigure vor fi returnaţi în ţările de origine, dacă nu au un drept de şedere pe teritoriul Europei. Cei care depun o solicitare de azil şi în urma analizei se observă şi se analizează faptul că persoana respectivă este îndreptăţită să ceară protecţie internaţională, atunci persoana respectivă va fi lăsată pe teritoriul Uniunii Europene".

"Eu zic că România a demonstrat în ultimii doi ani, doar dacă e să luăm această situaţie complexă şi dificilă de la graniţa ţării în ceea ce priveşte Ucraina. România a demonstrat că poate gestiona un tranzit de peste 4 milioane de oameni într-un timp foarte scurt, că poate găzdui şi poate oferi servicii a peste 150.000 de oameni care au ales România, de ucraineni care au ales România ca destinaţie. Deci, am convingerea că România poate. România are una dintre cel mai pregătite Poliţii de frontieră din Europa şi asta mă face să cred că România poate gestiona probleme legate de migraţie. Întrebarea e: populaţia este pregătită să înveţe despre migraţie, să înveţe despre ţările de origine şi despre nevoia ţării de a primi migranţi? (...) Este nevoie de informare, este nevoie de o educaţie şi este nevoie să gestionăm subiectul aşa cum este el şi să vedem care sunt obiectivele ţării, care sunt nevoile migranţilor, cum putem să-i integrăm cât mai repede, astfel încât ei să fie o resursă pentru comunităţile unde aleg să ajungă şi nu o povară pentru autorităţile statului", a conchis Mircea Mocanu.