Administrația Prezidențială a publicat, duminică, o sinteză care reunește observațiile transmise de magistrați și de alți actori din sistemul judiciar, în contextul dezbaterilor publice privind funcționarea justiției, independența magistraților și mecanismele de carieră. Presidency

Potrivit documentului, în perioada 11–19 decembrie au fost primite 320 de emailuri, dintre care peste 135 ar proveni de la peste 250 de magistrați (activi sau retrași).

Magistrații provin din 27 de instanțe și 14 parchete (inclusiv structuri precum DNA, DIICOT și parchete de pe lângă instanțe).

Administrația Prezidențială anunță și un aflux de peste 180 de emailuri de la cetățeni, avocați, polițiști, avertizori în interes public, societatea civilă și alți profesioniști, cu sesizări și percepții rezultate din interacțiuni cu sistemul de justiție.

Ce spune raportul că este și ce nu este

Documentul nu stabilește vinovății și nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii, nu cuprinde judecăți de valoare și nu substituie competențele instituțiilor precum CSM, Inspecția Judiciară, Ministerul Justiției, parchetele sau instanțele.

Scopul declarat este centralizarea observațiilor într-o formă coerentă și identificarea unor tipare recurente și vulnerabilități structurale care, în percepția unui număr semnificativ de autori, ar putea afecta independența internă, meritocrația și încrederea publică.

Concluzii generale reținute în sinteză

În partea de concluzii generale, raportul reține, între altele o solicitare frecventă de confidențialitate a identității, unii magistrați invocând teama de consecințe asupra carierei (cercetări disciplinare, promovare, delegare/detașare), percepția că nu sunt semnalate incidente izolate, ci vulnerabilități structurale (transparență redusă, criterii neclare, concentrare decizională), riscuri asociate cu lipsa criteriilor obiective în zone sensibile ale carierei (delegări, detașări, numiri în funcții de conducere, promovare efectivă), un posibil „efect descurajant” asupra exercitării drepturilor profesionale (a candida, a contesta) și asupra libertății de exprimare, pe fondul unor semnale disciplinare/instituționale și presiune sistemică din volumul de activitate și resurse insuficiente, cu impact asupra calității și vulnerabilității la erori/întârzieri.

Raportul notează și existența unor relatări de gravitate ridicată, unele insuficient dezvoltate ori neprobate în mesajele transmise, altele care ar putea fi verificabile prin demersuri ulterioare.

Propuneri recurente menționate în document

Din ansamblul observațiilor, raportul indică un nucleu repetitiv de propuneri care vizează, în esență decentralizarea puterii decizionale și întărirea rolului colegiilor de conducere, plus reprezentativitate efectivă la alegerea membrilor CSM, limitarea delegărilor și detașărilor și introducerea unor proceduri competitive, criterii și motivări transparente, proceduri transparente pentru funcțiile de conducere (inclusiv vicepreședinți, președinți de secții), revenirea la probe mai obiective și meritocratice în promovări, inclusiv la ÎCCJ, și reducerea ponderii interviului (dacă rămâne), reformarea Inspecției Judiciare, cu reguli predictibile, responsabilizare și mecanisme de răspundere, management mai eficient al resursei umane și logisticii, clarificări legislative și măsuri pentru prevenirea prescripției, precum și mecanisme funcționale de investigare a faptelor de corupție în rândul magistraților și clarificarea și întărirea rolului avertizorului în interes public.

În final, documentul indică intenția președintelui Nicușor Dan de a iniția un dialog instituțional structurat cu autoritățile competente și actorii relevanți și de a solicita evaluări tehnice și juridice, urmând ca, după caz, propunerile să fie valorificate în relație cu autoritățile care au atribuții de inițiativă legislativă.

Preşedintele Nicuşor Dan a anunțat, duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul magistraţilor.

Întrebarea consultării va fi: "CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?".

"Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a punctat liderul de la Palatul Cotroceni.

Citește și: Primarul Ciucu i-a informat pe premier şi ministrul Finanţelor despre situaţia financiară extrem de gravă a municipalității bucureștene