Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil după oprirea Reactorului 2
Nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse.
Articol de Andrei Ilinca, Publicat: 13 August 2026, 16:12 • Actualizat: 13 August 2026, 16:12
Ministerul Energiei a transmis, joi, că Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, după oprirea Reactorului 2 al Centralei de la Cernavodă, activitatea se desfăşoară normal și nu există riscul ca alimentarea cu energie electrică la nivel național să fie afectată.
„Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, iar activitatea se desfăşoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional. Pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică”, se arată în comunicatul instituției.
2.300 MW necesari pentru joi seară
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf de joi seara este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacităţile comerciale disponibile.
„În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Naţional. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW. România dispune de rezerve suplimentare de producţie, care pot fi puse la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional în funcţie de evoluţia situaţiei şi de necesităţile operative. Acestea includ capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile”, susţin reprezentanţii ministerului.
Pentru următoarele şapte zile, prognozele indică şi un aport relevant al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW, potrivit Agerpres.
„Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, monitorizează permanent producţia, consumul, rezervele disponibile şi schimburile transfrontaliere şi adaptează în timp real utilizarea resurselor pentru menţinerea echilibrului şi funcţionarea în siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional”, se mai arată în comunicat.
Citește și: Centrala nucleară de la Cernavodă își oprește complet producția: România va apela inclusiv la importuri













