În România, dezvoltarea economică nu produce automat o mai bună calitate a vieţii, iar inegalităţile sociale sunt foarte mari, astfel că ar fi nevoie de oportunităţi reale de dezvoltare în tot ceea ce există în jurul marilor centre urbane, a spus, luni, 15 decembrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, sociologul Dana Ţălnar-Naghi, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.

„În ceea ce priveşte calitatea vieţii în România, asistăm, să spun aşa, la o situaţie paradoxală, în sensul în care dacă ne uităm pe indicatorii subiectivi ai calităţii vieţii, adică cum percep românii că trăiesc, lucrurile nu stau atât de rău, însă e cu totul altă situaţie atunci când ne uităm la indicatorii obiectivi de măsurare a calităţii vieţii, adică cum se resimte realitatea socială în vieţile fiecăruia dintre români.

Şi, într-adevăr, când ne uităm la aceştia - la situaţia sărăciei, la locuire, sănătate, acces la servicii - România ajunge, cel mai adesea, pe ultimele trepte europene”, a spus sociologul Dana Ţălnar-Naghi, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Noi asistăm cumva la două Românii într-una, unde inegalităţile sociale sunt foarte mari, polarizarea este foarte mare. Într-o cu totul altă perspectivă ne uităm la calitatea vieţii în oraşele mari, în centrele urbane, şi în cu totul alta în urbanul mic şi în zonele rurale.

Da, bineînţeles, veniturile mici, accesul inegal la serviciile de sănătate, oportunităţile reduse, toate acestea duc la reproducerea, să spun aşa, a problemelor, pe care le resimţim cu toţii, în planul sănătăţii, al educaţiei şi aşa mai departe”, a adăugat sociologul.

„Ne lipseşte o educaţie a prevenţiei”

Dana Ţălnar-Naghi a precizat că, din punctul său de vedere, în România lipsește o educaţie a prevenţiei în ceea ce priveşte sănătatea și educaţia financiară.

„Suntem pe ultimele locuri la calitatea locuirii în Europa. Ce înseamnă calitatea locuirii? Adică locuinţele sunt scumpe, spaţiile de locuit sunt mici, supraaglomerarea urbană atrage după sine probleme de sănătate publică, care duc la stres, la veniturile mici şi, pe alocuri, lipsa accesului la servicii de calitate medicală, vorbesc, duce la probleme de sănătate publică cum ar fi obezitatea, mai ales în cazul copiilor, este o problemă foarte mare, ceea ce aduce cu sine un stil de viaţă nesănătos,

deci contează ceea ce mâncăm, comportamentele de risc, tot la tineri, consum de alcool, tutun şi aşa mai departe, şi bineînţeles, nu în ultimul rând, la categoriile de populaţie mai vârstnice, care, odată ajunse la o vârstă peste 60 de ani sau vârsta pensionării, problemele de sănătate încep să-şi spună cuvântul. Iar lipsa de prevenţie în timpul vieţii şi traiul scăzut îşi spun cuvântul”, a spus cercetătorul.

Măsurile necesare pentru creșterea calitățiii vieții în România

În ceea ce privește măsurile necesare pentru creșterea calitățiii vieții în România, sociologul a spus că în primul rând este nevoie de reducerea inegalităţilor sociale între diversele categorii de populaţie şi între urban şi rural.

„Adică trebuie să creăm oportunităţi reale de dezvoltare şi în tot ceea ce există în jurul marilor centre urbane. Cred că o educaţie pe partea non-formală este necesară, trebuie să învăţăm cum să avem grijă de noi şi cred că în momentul de faţă în România asistăm la faptul că dezvoltarea economică nu produce automat o mai bună calitate a vieţii. Tocmai de aceea asistăm la astfel de situaţii în statisticile europene.

O mai bună articulare a politicilor sociale pe fiecare domeniu, sănătate, muncă, ministerele, guvernanţii, bineînţeles, ar trebui să se uite în mod focalizat la situaţie. Vă spuneam, unele sunt problemele în urban, cu totul altele unde sărăcia extremă şi gradul de deprimare materială în partea rurală este, de fapt, problema, acolo accesul este aproape inexistent sau fragmentat la servicii sociale de orice natură, şi cred că lucrurile trebuie luate nuanţat fiecare în parte”, a adăugat Dana Ţălnar-Naghi.

Citește și: Eurostat: Cea mai scăzută pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie din UE era în Bucureşti-Ilfov