Sondaj: Televiziunea rămâne principala sursă informativă de încredere, iar radioul are cel mai bun scor de credibilitate
Cercetarea sociologică a fost realizat în perioada 30 iunie–3 iulie, pe un eșantion reprezentativ de 1.174 de persoane.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 17 August 2026, 15:44 • Actualizat: 17 August 2026, 17:01
Televiziunea rămâne principala sursă de informare în care românii au încredere, însă tot mai multe știri ajung la public prin intermediul Facebook, TikTok și al algoritmilor platformelor digitale, arată un sondaj realizat de Expert Forum în colaborare cu Agenția de Rating Politic.
Cercetarea evidențiază o separare între sursa considerată credibilă și canalul prin care informația este consumată.
Sondajul a fost realizat în perioada 30 iunie–3 iulie, pe un eșantion reprezentativ de 1.174 de persoane.
Întrebați care este principala sursă în care au încredere pentru informațiile cotidiene, 28,7% dintre respondenți au indicat televiziunea. Rețelele sociale au întrunit 14,5% dintre opțiuni, presa scrisă online (10,4%), familia (9,9%), iar radioul (5,9%).
Clasamentul se modifică atunci când participanții evaluează credibilitatea pe o scară de la 1 la 5.
Radioul obține cel mai ridicat scor, de 3,13, fiind urmat de YouTube, cu 3,10, televiziune, cu 3,08, și portalurile de știri, cu 3,07.
Facebook primește 2,74, iar TikTok – 2,33.
Autorii raportului avertizează că, deși publicul acordă mai multă încredere redacțiilor de televiziune, radio și publicațiilor consacrate, conținutul acestora este consumat frecvent prin intermediul rețelelor sociale. În acest proces, informațiile pot fi scoase din context sau reambalate pentru a genera reacții rapide.
Facebook domină distribuția, TikTok atrage publicul tânăr
Facebook rămâne principala platformă prin care românii află ce se întâmplă în țară, fiind indicată de 37,9% dintre respondenți. YouTube se află pe poziția a doua, cu 17,9%, iar TikTok ocupă locul al treilea, cu 14,5%.
Diferențele dintre generații sunt, însă, importante. În categoria de vârstă 18–29 de ani, TikTok este principala sursă de știri pentru 33,3% dintre respondenți, în timp ce Facebook este utilizat în acest scop de 15,3%.
În cazul persoanelor de peste 60 de ani, Facebook domină spațiul digital, fiind prima opțiune de informare online pentru 49,5% dintre acestea.
Raportul descrie Facebook drept un releu sau un „chioșc de ziare”, deoarece utilizatorii săi păstrează o legătură mai strânsă cu presa tradițională. YouTube este singura platformă digitală care înregistrează un nivel general de încredere apropiat de cel al presei clasice.
TikTok tinde să funcționeze ca un ecosistem informațional separat. Utilizatorii săi fideli acordă platformei un scor de credibilitate de 3,49, dar manifestă o încredere redusă în sursele jurnalistice tradiționale, potrivit analizei EFOR.
Sursele de informare diferă în funcție de opțiunile politice
Votanții PSD și PNL rămân puternic ancorați în televiziune, indicată de 39,7%, respectiv 40,3% dintre respondenții acestor categorii.
Electoratul USR se remarcă printr-un consum mai ridicat de publicații online, de 29,5%, și YouTube, de 23,2%.
În cazul electoratului AUR, TikTok este utilizat pentru știri de 25,6% dintre respondenți, iar încrederea în rețelele sociale ajunge la 21,8%. Presa scrisă online primește doar 2,1% dintre opțiunile de încredere.
Nivelul studiilor influențează, de asemenea, preferințele. Persoanele cu studii superioare indică televiziunea în proporție de 33,7% și publicațiile online în proporție de 16,8%. Cei fără studii liceale se bazează într-o măsură mai mare pe familie, 18,5%, și pe prieteni, 7,4%.
Raportul atrage atenția și asupra faptului că 21,4% dintre români declară că nu au încredere în nicio sursă de informare. Ponderea ajunge la 30,2% în rândul alegătorilor nehotărâți, la 27,1% printre cei care nu votează și depășește 25% în cazul simpatizanților AUR.
Autorii analizei avertizează că acest „vid informațional” favorizează mesajele care mizează pe intensitate, vizibilitate și emoții puternice, în detrimentul informațiilor verificate și prezentate în context.













