Liderii Spaniei, Braziliei, Chile, Columbiei, Mexicului și Uruguayului au emis, duminică, o declarație comună în care resping operațiunea militară a Statelor Unite ce a dus la înlăturarea de la putere a liderului venezuelean Nicolás Maduro și avertizează asupra riscului de însușire a vastelor resurse naturale ale țării, după ce SUA au anunțat că vor administra Venezuela pe termen interimar.

Cei 6 semnatari, printre care premierul spaniol Pedro Sánchez și președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, au afirmat că operațiunea militară americană a încălcat „principiile fundamentale ale dreptului internațional, în special interdicția folosirii forței și respectarea suveranității teritoriale, consacrate în Carta Națiunilor Unite”, relatează Euronews.

„Aceste acțiuni constituie un precedent periculos pentru pace și securitatea regională și reprezintă un risc pentru populația civilă”, se mai arată în declarația comună. „Reiterăm că situația din Venezuela trebuie rezolvată exclusiv prin dialog și în conformitate cu voința poporului venezuelean, fără ingerințe și cu respectarea dreptului internațional.”

Sâmbătă, forțele speciale americane Delta Force i-au capturat pe Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, în urma unui raid spectaculos asupra complexului său fortificat din Caracas.

Cuplul se află în prezent într-o închisoare din New York, unde se confruntă cu acuzații de trafic de droguri, narco-terorism, conspirație pentru introducerea drogurilor în Statele Unite și posesie de arme automate.

Președintele american Donald Trump a descris operațiunea drept „strălucită” și a declarat că SUA vor „conduce Venezuela” până la o tranziție „sigură, corectă și judicioasă”, fără a oferi detalii suplimentare. Criticii susțin că intervenția a fost realizată cu încălcarea dreptului internațional.

Administrația Trump și-a reafirmat duminică poziția, calificând operațiunea drept un succes.

Apel la dialog și temeri legate de „însușirea” resurselor

În declarația comună, Spania și cele 5 state latino-americane și-au exprimat îngrijorarea și față de exploatarea resurselor naturale și strategice ale Venezuelei, pe care o consideră incompatibilă cu dreptul internațional și cu principiul suveranității.

„Ne exprimăm îngrijorarea față de orice tentativă de control, prin mijloace guvernamentale sau administrative, precum și față de însușirea externă a resurselor naturale și strategice ale Venezuelei, care sunt incompatibile cu dreptul internațional și reprezintă o amenințare la adresa stabilității economice, politice și sociale a regiunii”, se arată în document.

Într-o conferință de presă, Donald Trump a afirmat că SUA vor administra Venezuela pe termen interimar, fără a indica un termen-limită sau detalii despre aplicarea măsurii pe teren, făcând totodată numeroase referiri la potențialul uriaș al țării în domeniul extracției de petrol.

„Vom reconstrui infrastructura petrolieră, ceea ce va costa miliarde de dolari. Acest lucru va fi plătit direct de companiile petroliere. Ele vor fi despăgubite pentru ceea ce fac, dar totul va fi plătit”, a declarat liderul de la Casa Albă.

Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume. Compania americană Chevron operează în Venezuela în baza unei licențe speciale.

Europa, pe o linie de echilibru fin

Între timp, Uniunea Europeană a cerut reținere și respectarea Cartei ONU, dar a evitat să critice deschis operațiunea sau modul în care a fost gestionată de Donald Trump.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat sâmbătă că „evaluarea juridică a intervenției SUA este complexă și necesită o analiză atentă”, sugerând totodată că accentul ar trebui pus pe consolidarea unei tranziții democratice în Venezuela.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, nu a comentat detaliile operațiunii, afirmând în schimb că poporul venezuelean „nu poate decât să se bucure” după înlăturarea lui Maduro și a „dictaturii” sale, semnalând că Edmundo González – contracandidatul de la alegerile din 2024, forțat ulterior să plece în exil – ar trebui să joace rapid un rol în procesul de tranziție.

Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a aliniat însă poziției guvernelor de stânga din America Latină, precum Brazilia și Mexic, afirmând că Madridul nu poate recunoaște „o intervenție care încalcă dreptul internațional, la fel cum nu a putut recunoaște regimul Maduro”.

Spania are legături istorice profunde și interese economice importante în America Latină.

Uniunea Europeană nu a recunoscut rezultatele alegerilor din iulie 2024, pe care observatorii internaționali le-au considerat fraudate masiv la ordinul lui Nicolás Maduro.

Rivalul său, Edmundo González, a fost nevoit să părăsească Venezuela după alegeri, iar María Corina Machado, principala figură a opoziției, căreia regimul i-a interzis candidatura, a fost forțată să se ascundă.

Politiciana a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2025.