Inundațiile devastatoare înregistrate în România și în alte țări europene au fost agravate de schimbările climatice. Acestea oferă o imagine sumbră a viitorului continentului a cărui încălzire este cea mai rapidă din lume, au avertizat oamenii de știință din grupul World Weather Attribution (WWA).

Furtuna Boris a provocat inundații devastatoare în țări precum Polonia, Republica Cehă, România, Austria și Italia, provocând cel puțin 24 de decese și pagube de miliarde de lire sterline.

Grupul World Weather Attribution (WWA) a transmis că o perioadă recentă de patru zile a fost cea mai ploioasă înregistrată vreodată în Europa Centrală - o intensitate devenită de două ori mai probabilă din cauza schimbărilor climatice.

Într-o notă pozitivă, furtuna a fost bine prognozată, ceea ce înseamnă că unele regiuni au fost mai bine pregătite, evitând probabil mai multe decese, potrivit bbc.com.

Oamenii de știință de la WWA stabilesc cât de mult au contribuit schimbările climatice la un eveniment meteorologic extrem prin compararea acestuia cu un model care arată cât de gravă ar fi putut fi furtuna, seceta sau valul de căldură respectiv într-o lume în care oamenii nu ar fi ars combustibili fosili timp de aproape 200 de ani.

Precipitații declanșate de Boris sunt încă rare - se așteaptă să apară aproximativ o dată la 100-300 de ani în climatul actual, care s-a încălzit cu aproximativ 1,3 grade Celsius din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.

Însă, dacă încălzirea va ajunge la 2 grade Celsius, episoade similare vor deveni cu 5% mai intense și cu 50% mai frecvente, a avertizat WWA. În lipsa unor măsuri climatice mai ambițioase, se așteaptă ca încălzirea globală să ajungă la aproximativ 3 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

„Cu siguranță vom vedea mult mai multe astfel de fenomene în viitor”, a declarat Friederike Otto, lector superior în știința climei la Imperial College London și coautor al studiului WWA.

Explicațiile specialiștilor

Europa este continentul care se încălzește cel mai repede. Ultimii cinci ani au fost, în medie, cu aproximativ 2,3 grade Celsius mai calzi decât în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conform serviciului climatic Copernicus.

Specialiștii au explicat că acest lucru aduce nu doar valuri de căldură mult mai frecvente și mai intense, ci și precipitații mai extreme, mai ales în nordul și centrul Europei. Situația este mai complicată în sudul Europei, din cauza schimbării tiparelor meteorologice la scară largă.

Cel mai simplu motiv pentru precipitații mai intense într-o lume mai caldă este că o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate - aproximativ 7% pentru fiecare grad Celsius. Această umiditate suplimentară poate duce la precipitații mai abundente.

Unul dintre motivele pentru care Boris a produs atât de multă ploaie este că sistemul meteorologic s-a „blocat”, revărsând cantități uriașe de apă peste aceleași zone timp de câteva zile.

Există unele dovezi conform cărora efectele schimbărilor climatice asupra curentului jet - o bandă de vânturi rapide care circulă la mare înălțime în atmosferă - ar putea face ca acest fenomen de „blocaj” să fie mai frecvent. Însă, acest lucru este încă supus dezbaterii.

Chiar dacă nu vom avea mai multe sisteme meteorologice „blocate” în viitor, schimbările climatice înseamnă că orice sistem care rămâne blocat poate transporta mai multă umiditate și, prin urmare, poate fi dezastruos.

„Aceste fenomene meteorologice s-au produs într-un climat mai cald din cauza emisiilor noastre de gaze cu efect de seră, astfel încât intensitatea și volumul precipitațiilor au fost mai mari decât ar fi fost în alte condiții”, a explicat Richard Allan, profesor în știința climei la Universitatea din Reading.

Prognozele meteorologice se îmbunătățesc continuu și, în acest caz, nivelurile uriașe de precipitații care au declanșat inundațiile au fost prognozate cu câteva zile înainte. Acest lucru a însemnat că au putut fi puse în aplicare pregătirile pentru inundații.

Acesta este unul dintre motivele pentru care numărul morților nu a fost la fel de mare ca cel al inundațiilor majore anterioare din anii 1997 și 2002, în ciuda faptului că ploile recente au fost mai abundente în multe locuri și inundațiile au acoperit o suprafață mai mare.

Citește și: Guvernul a adoptat Strategia Națională privind Apărarea la Schimbările Climatice