Opt din zece adolescenți din Australia au declarat că au continuat să acceseze reţelele sociale în lunile ce au urmat intrării în vigoare a interdicţiei pentru minorii cu vârsta sub 16 ani, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Newcastle.

Concluziile acestui studiiu asupra impactului inițial al acestei interdicții, o premieră mondială, au sugerat dovezi insuficiente referitoare la existența unor efecte considerabile imediate.

Studiul, publicat de jurnalul ştiinţific The BMJ, a recunoscut că interdicţia este încă relativ nouă şi a sugerat că ar putea dura un deceniu până când se va vedea impactul complet al acesteia.

Potrivit studiului, 408 copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani au fost întrebaţi despre obiceiurile lor legate de reţelele sociale chiar înainte de introducerea restricţiilor în decembrie. Ei au fost chestionaţi din nou, trei luni mai târziu.

Cercetătorii au constatat că aproximativ 85% dintre participanţii cu vârsta sub 16 ani au declarat că folosesc în continuare platformele de socializare vizate de interdicţie, mai ales prin intermediul conturilor proprii.

Dintre aceştia, două treimi au declarat că s-au confruntat cu o formă de verificare a vârstei - cel mai frecvent prin declararea vârstei de către utilizator sau prin încărcarea unei fotografii.

Conturi false, folosite pentru a ocoli restricțiile

Aproape o cincime dintre participanţi au declarat că au folosit un cont fals pentru a ocoli restricţiile, în timp ce aproximativ 10% au spus că au folosit un browser privat.

„Rezultatele sugerează că perioada imediat următoare introducerii legii a fost caracterizată de o punere în aplicare limitată, o respectare incompletă şi o eludare substanţială a restricţiilor privind reţelele sociale.

În acest context, în ansamblu, nu am găsit dovezi suficiente pentru a concluziona că aplicarea legii a avut efecte substanţiale imediate asupra utilizării reţelelor sociale în rândul adolescenţilor cu vârsta sub 16 ani”, arată studiul.

Conform cercetătorilor, deşi nu există „dovezi suficiente privind existenţa unor efecte semnificative imediate” ale interdicţiei, „beneficiile potenţiale ale modificării legislative necesită timp pentru a se manifesta şi implică adesea investiţii în mecanisme de responsabilizare şi educare, menite să încurajeze respectarea şi adoptarea acesteia”.

Aceștia au declarat că aceste concluzii oferă „informaţii preliminare esenţiale, care pot ghida perfecţionarea politicilor guvernamentale şi acţiunile viitoare de promovare a sănătăţii şi bunăstării”.

Profesorul Dennis Ougrin, pedopsihiatru consultant la Universitatea Queen Mary din Londra, a afirmat că aceste rezultate „ar trebui interpretate cu prudenţă”, având în vedere eşantionul „relativ mic, provenind dintr-un singur stat australian, şi faptul că studiul s-a bazat pe declaraţii ale participanţilor privind utilizarea reţelelor sociale”, adăugând că este „prea devreme pentru a concluziona că politica a eşuat”.

„Cu toate acestea, studiul oferă dovezi preliminare utile care arată că provocările legate de punerea în aplicare, în special în ceea ce priveşte verificarea vârstei şi eludarea restricţiilor, pot limita impactul imediat al restricţiilor bazate pe vârstă şi subliniază necesitatea unor evaluări pe termen mai lung şi la scară mai largă”, a adăugat specialistul.

„Aceste constatări oferă o importantă evaluare realistă iniţială pentru factorii de decizie. La trei luni de la implementare, există puţine dovezi că restricţiile impuse în Australia asupra reţelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani au redus substanţial utilizarea acestora, în mare parte deoarece mulţi tineri continuă să acceseze platformele în pofida interdicţiei, iar sistemele de verificare a vârstei par uşor de eludat”, a precizat el.

Anterior, un sondaj comandat de Fundaţia Molly Rose, cu sediul la Londra, a sugerat că aproximativ şase din zece tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, care aveau anterior conturi pe platformele restricţionate, continuau să aibă acces la unul sau mai multe conturi active în luna martie a acestui an.

Şapte din zece copii care încă foloseau site-urile restricţionate au declarat că era „uşor” să ocolească interdicţia, conform sondajului realizat de YouthInsight pe un eşantion de 1.050 de de australieni cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, potrivit Agerpres.

Fundaţia, înfiinţată în memoria lui Molly Russell, o adolescentă de 14 ani care s-a sinucis în 2017 după ce a vizionat online conţinut dăunător, a susţinut că o interdicţie ar putea să nu rezolve 'problemele fundamentale de siguranţă a produsului', cum ar fi postări dăunătoare şi tulburătoare care le sunt oferite utilizatorilor prin intermediul algoritmilor personalizaţi.

Mulţi activişti, inclusiv părinţi afectaţi, au salutat interdicţia, descriind-o drept un „moment critic pentru protecţia copiilor”.

Între timp, unele companii mari din domeniul tehnologiei şi-au exprimat opoziţia, afirmând că o interdicţie generală pe reţelele sociale pentru minorii cu vârsta sub 16 ani i-ar putea împinge pe aceştia către spaţii online nereglementate.

Citește și: Studiu: Adolescenții care folosesc rețelele sociale timp de peste două ore pe zi au un risc mai mare să sufere de depresie