SUA: Curtea Supremă restrânge puterea judecătorilor de a bloca ordinele lui Trump în cazul cetățeniei dobândite prin naștere
După revenirea la Casa Albă, în ianuarie, președintele a recurs rapid la ordine executive pentru a-și implementa agenda politică.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 27 Iunie 2025, 22:58 • Actualizat: 27 Iunie 2025, 23:07
Curtea Supremă a Statelor Unite a decis, vineri, că instanțele inferioare au o capacitate limitată de a bloca ordinele prezidențiale, oferindu-i lui Donald Trump ceea ce el a numit „o mare victorie”.
Cazul a vizat tentativa liderului de la Casa Albă de a folosi un ordin executiv pentru a elimina dreptul la cetățenie pentru copiii născuți pe teritoriul SUA ai imigranților fără acte sau ai celor aflați legal, dar fără cetățenie.
Printr-o decizie de 6 la 3, judecătorii conservatori ai Curții Supreme i-au dat dreptate lui Donald Trump, precizând că nu se pronunță direct asupra chestiunii cetățeniei prin naștere, ci asupra modului în care pot fi contestate, în general, acțiunile președintelui.
Experții spun că hotărârea va schimba fundamental felul în care vor fi atacate ordinele executive în viitor și se așteaptă la noi procese împotriva acestei decizii, date fiind implicațiile ei majore.
Grupuri pentru drepturile imigranților și 22 de state americane au dat în judecată administrația Trump în legătură cu ordinul semnat de președinte chiar în prima sa zi din noul mandat, ordin care viza eliminarea cetățeniei acordate automat la naștere.
Procesele, deschise în Maryland, Massachusetts, statul Washington și alte jurisdicții, au reușit inițial să blocheze temporar aplicarea ordinului.
Departamentul de Justiție a contestat aceste decizii în fața Curții Supreme, argumentând că respectivele interdicții generale nu sunt constituționale.
Vineri, Curtea Supremă a dat câștig de cauză administrației Trump și a stabilit limite stricte în ceea ce privește emiterea de interdicții valabile la nivel național de către instanțele federale.
Donald Trump a salutat decizia într-o conferință de presă susținută pe neașteptate, numind-o „o victorie monumentală pentru Constituție, separația puterilor în stat și domnia legii”.
El a declarat că „judecători radicali de stânga” au încercat să-i limiteze autoritatea și a calificat interdicțiile emise la nivel național drept „o amenințare gravă pentru democrație”.
După revenirea la Casa Albă, în ianuarie, Donald Trump a început imediat să recurgă la ordine executive pentru a-și implementa agenda politică, amintește BBC.
La aceeași conferință de presă, procurorul general Pam Bondi a declarat că hotărârea Curții înseamnă că judecătorii nu vor mai putea bloca politicile lui Trump. Ea a adăugat că se așteaptă ca, în luna octombrie, Curtea Supremă să analizeze în mod direct constituționalitatea cetățeniei dobândite prin naștere.
Deși decizia de vineri nu elimină complet capacitatea instanțelor de a bloca acțiuni prezidențiale considerate ilegale sau neconstituționale, intervenția lor va avea loc mai târziu în procesul juridic, oferindu-i președintelui mai mult spațiu de manevră.
Ca urmare a limitării interdicțiilor, ordinul lui Donald Trump privind cetățenia prin naștere va putea intra în vigoare în termen de 30 de zile de la pronunțarea opiniei Curții, se arată în decizie. Cu toate acestea, se așteaptă noi provocări în instanță.
Samuel Bray, profesor la Facultatea de Drept a Universității Notre Dame și expert în interdicții naționale, a declarat că hotărârea „resetează fundamental relația dintre instanțele federale și ramura executivă”.
Hotărârea Curții va însemna că interdicțiile aplicabile la nivel național „nu vor mai fi soluția implicită în contestarea acțiunilor executive”.
Judecătoarea Amy Coney Barrett, autoarea opiniei majoritare, a argumentat că instanțele federale nu „supraveghează în mod general ramura executivă”, ci „rezolvă cazuri și controverse în limita autorității conferite de Congres”.
„Când o instanță stabilește că ramura executivă a acționat ilegal, răspunsul nu este ca și instanța să își depășească, la rândul ei, autoritatea”, a notat ea.
Judecătorul Brett Kavanaugh, într-o opinie concurentă, a menționat că „în cele din urmă, Curtea Supremă - și nu instanțele districtuale sau curțile de apel - va fi, adesea, instanța care decide statutul legal provizoriu al noilor legi și acțiuni executive”.
Judecătoarea liberală Sonia Sotomayor a redactat opinia de dizidență și a criticat dur cererea administrației Trump, catalogând-o drept „o manevră” și acuzând Curtea că „se lasă antrenată în joc”.
„Decizia Curții este, nici mai mult, nici mai puțin, o invitație deschisă adresată Guvernului de a ocoli Constituția”, a scris ea.
„Statul de drept nu este o garanție automată în această națiune sau oriunde altundeva. Este un principiu al democrației noastre care va dăinui doar dacă oameni curajoși din fiecare ramură a statului luptă pentru supraviețuirea lui. Astăzi, Curtea abdică de la acest rol vital. Printr-o simplă semnătură, președintele a transformat Constituția într-o batjocură solemnă”, a opinat Sonia Sotomayor.













