Un judecător federal american a ordonat, vineri, ca numele președintelui Donald Trump să fie eliminat de pe clădirea John F. Kennedy Center for the Performing Arts și a blocat temporar planul de închidere a instituției pentru o perioadă de doi ani.

În două decizii separate, Christopher Cooper a admis parțial solicitarea deputatei Joyce Beatty de emitere a unei ordonanțe preliminare prin care să fie împiedicată continuarea demersurilor privind închiderea centrului cultural, notează Washington Post.

Totodată, el a dispus ca oficialii instituției să elimine numele lui Donald Trump de pe clădire în termen de două săptămâni.

Decizia introduce incertitudine asupra viitorului apropiat al centrului cultural, după ce conducerea anunțase închiderea acestuia în luna iulie și anulase deja majoritatea spectacolelor programate în anticiparea lucrărilor de renovare.

Hotărârea reprezintă cel mai important moment din cele două procese intentate împotriva conducerii Kennedy Center în legătură cu implicarea administrației Trump în activitatea instituției.

În decembrie, Joyce Beatty, membru de drept al consiliului de administrație al centrului, și-a dat în judecată colegii după ce aceștia au votat schimbarea denumirii instituției în „The Donald J. Trump and The John F. Kennedy Memorial Center for the Performing Arts”. Ea a susținut că i-a fost întrerupt microfonul în timpul ședinței online în care a încercat să se opună schimbării numelui, acuzație contestată de conducerea centrului.

Ulterior, deputata și-a extins acțiunea în instanță pentru a solicita blocarea planului de închidere a instituției. Instanța i-a acordat acces la documente esențiale privind proiectul de renovare, inclusiv evaluări tehnice ale clădirii și documente bugetare.

Ambele procese au ajuns pe masa judecătorului Cooper, care a încercat să stabilească dacă renovarea Kennedy Center trebuie să urmeze același proces de aprobare și evaluare aplicabil majorității proiectelor federale de construcții din capitala americană.

Un al doilea proces, intentat în martie de opt organizații dedicate protejării patrimoniului arhitectural și istoric, printre care National Trust for Historic Preservation, susține că instituția trebuie să finalizeze mai multe etape obligatorii de analiză înainte de începerea lucrărilor. Acestea includ consultări privind conservarea patrimoniului istoric, evaluări de impact asupra mediului și aprobări din partea unor organisme federale specializate.

Reclamanții afirmă că administrația a produs modificări semnificative fără aceste aprobări, inclusiv revopsirea în alb a celor 200 de coloane exterioare aurii ale clădirii și montarea numelui lui Trump pe fațadă.

Guvernul a susținut că renovarea a fost autorizată implicit de Congres prin alocarea a 257 de milioane de dolari pentru reparații capitale, restaurare, întreținere și măsuri de securitate.

La o audiere desfășurată pe 29 aprilie, directorul executiv al centrului, Matt Floca, a descris o clădire aflată într-o stare avansată de degradare. Potrivit acestuia, panouri structurale de peste o tonă sunt deteriorate, infiltrațiile de apă afectează instalațiile electrice și există riscuri de incendiu sau explozie, iar sistemele de conducte necesită intervenții majore.

Organizațiile de protejare a patrimoniului au contestat aceste argumente, arătând că planul tehnic al centrului din 2022 prevedea efectuarea reparațiilor fără închiderea instituției și că Floca însuși lucrase la o astfel de variantă înainte ca Donald Trump să anunțe pe rețelele sociale, în februarie, intenția de a închide centrul.

Disputa juridică are loc pe fondul unor schimbări majore la Kennedy Center.

De când Donald Trump s-a instalat în funcția de președinte al consiliului de administrație, în februarie 2025, mai multe producții importante au fost anulate sau retrase din program, inclusiv turneul musicalului Hamilton și activitatea Washington National Opera, care și-a încheiat rezidența de 55 de ani în instituție.

În aceeași perioadă, vânzările de bilete și abonamente au scăzut semnificativ, zeci de angajați au fost concediați, iar o parte dintre salariații rămași au inițiat demersuri pentru înființarea unui sindicat, invocând un climat de teamă și lipsă de transparență în conducerea instituției.