Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru un summit cu o agendă atât de încărcată încât discuțiile la nivel înalt s-ar putea prelungi până vineri.

Potrivit Euronews, cele mai controversate teme sunt veto-ul ferm al Ungariei asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, consecințele tot mai grave ale războiului din Orientul Mijlociu și prețurile ridicate la energie, care continuă să apese asupra economiei europene.

„Suntem pregătiți să sprijinim Ucraina atunci când ne primim petrolul, care este blocat de ei. Până atunci, nu va exista nicio decizie favorabilă Ucrainei”, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, joi dimineață, făcând referire la conducta Drujba, construită în perioada sovietică.

Cei 27 de șefi de stat și de guvern vor aborda și teme precum competitivitatea, piața unică, comerțul, securitatea, migrația, sistemul multilateral și viitorul buget al UE.

România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să intervină prin videoconferință.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și secretarul general al ONU, António Guterres, vor participa, de asemenea, la diferite momente ale dezbaterii.

Orbán insistă să se împotrivească împrumutului pentru Ucraina

Premierul Ungariei este hotărât să își mențină veto-ul asupra împrumutului UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina până la reluarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba, amplificând astfel tensiunile cu Kievul, care au întârziat deja pachetul financiar convenit.

„Suntem pregătiți să sprijinim Ucraina atunci când ne primim petrolul, care este blocat de ei. Până atunci, nu există nicio decizie favorabilă Ucrainei”, a declarat Viktor Orbán la sosirea la summitul de la Bruxelles.

Ungaria și-a retras sprijinul pentru acord la jumătatea lunii februarie, în urma unei dispute cu Ucraina privind conducta.

Refuzul Budapestei a stârnit critici din partea mai multor state membre UE, care acuză Ungaria că blochează un acord deja stabilit. Comisia Europeană a anunțat că experți vor evalua situația la fața locului și vor prezenta soluții posibile, însă Viktor Orbán a respins inițiativa ca fiind insuficientă.

„Așteptăm petrolul – restul sunt doar povești”, a spus el.

Premierul ungar a descris reluarea livrărilor prin Drujba drept „existențială” pentru securitatea energetică a țării sale.

Situația din Iran, prea instabilă pentru o misiune în Strâmtoarea Ormuz

Situația din Iran este „prea volatilă” pentru organizarea unei misiuni internaționale care să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a declarat noul premier al Olandei.

„Este un război început de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, din motive pe care le pot înțelege, deoarece regimul iranian este brutal atât pentru propriul popor, cât și pentru regiune și reprezintă o amenințare de securitate pentru Europa”, a spus Rob Jetten.

„Dar nu este un război în care să fim implicați. Olanda este pregătită, alături de Franța și alții, să protejeze partenerii europeni. Însă, în acest moment, nu există o propunere clară pentru o astfel de misiune”, a adăugat el, subliniind nevoia de dezescaladare.

Întrebat despre o posibilă schimbare de regim în Iran, Jetten a afirmat că aceasta nu se poate realiza „doar prin bombardamente” și că viitorul țării trebuie decis de iranieni.

Letonia critică veto-ul Ungariei

Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a criticat dur poziția Ungariei, amintind că acordul privind împrumutul a fost stabilit în decembrie.

„Nu cred că trebuie să ne adaptăm prea mult celor care nu vor să respecte ceea ce s-a convenit”, a declarat aceasta. „Ucraina are cu adevărat nevoie de cele 90 de miliarde de euro.”

Dispută privind politicile climatice și prețurile energiei

Rob Jetten a apărat sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), criticat de unele state, inclusiv Italia, Polonia și România, pentru contribuția la creșterea prețurilor la energie.

„Sistemul ETS a fost esențial pentru accelerarea tranziției în Europa. Fără el, am importa acum miliarde de combustibili fosili”, a spus premierul olandez.

Prețurile energiei, în centrul summitului

Creșterea costurilor energetice este un subiect central, pe fondul războiului din Iran. Închiderea Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează o cincime din petrolul mondial, și un atac asupra unei instalații de gaze naturale lichefiate din Qatar alimentează temerile privind o criză globală a aprovizionării.

Prețurile gazelor în Europa au crescut cu încă 30% la deschiderea de joi.

Belgia respinge implicarea militară în conflictul cu Iranul

Premierul Belgiei, Bart De Wever, a declarat că țara sa „nu are nicio intenție” de a se implica militar în conflictul din Orientul Mijlociu.

Liderii europeni insistă că soluția trebuie să fie una diplomatică, nu o escaladare militară, în contextul apelurilor venite din partea Statelor Unite pentru sprijin în redeschiderea Strâmtorii Hormuz.

De Wever a subliniat totodată că Europa ar trebui să fie prezentă la masa negocierilor pentru pace și că normalizarea relațiilor cu Rusia ar putea avea loc doar în condițiile unei păci „acceptabile și durabile”, pe termen lung.

Cronologia disputei privind conducta Drujba

• 27 ianuarie: Fluxurile de petrol rusesc prin Druzhba se opresc după un atac cu dronă lângă stația Brody.
• 15 februarie: Ungaria și Slovacia cer Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, dar solicitarea este respinsă din cauza sancțiunilor.
• 18 februarie: Ungaria și Slovacia opresc exporturile de motorină către Ucraina.
• 19 februarie: Comisia Europeană convoacă o reuniune de urgență.
• 20 februarie: Ungaria blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
• 24 februarie: Ursula von der Leyen afirmă că împrumutul va avea loc „într-un fel sau altul”.
• 26 februarie: Orbán propune o misiune de evaluare a conductei.
• 6 martie: Tensiunile cresc după confiscarea unui convoi bancar ucrainean de către Ungaria.
• 10 martie: Slovacia susține necesitatea reluării livrărilor.
• 17 martie: Ucraina acceptă o inspecție externă a conductei.