Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc, joi, pentru un summit extraordinar privind Ucraina, destinat să ofere asigurări acestui stat și să întărească apărarea europeană, după disputa dintre președintele american, Donald Trump, și cel ucrainean, Volodimir Zelenski.

Printre prioritățile acestei reuniuni, care a fost convocată de președinta Comisiei Europene, se numără problema consolidării apărării europene în fața amenințării unui posibil retragere a sprijinului american.

"Europa se confruntă cu un pericol clar și iminent, de o amploare pe care niciunul dintre noi nu a cunoscut-o în viața sa de adult", a notat Ursula von der Leyen într-o scrisoare adresată celor 27 și consultată de France Presse

Viitorul cancelar german, Friedrich Merz, a apreciat, la rândul său, că Bătrânul Continent trebuie să se pregătească „pentru cel mai rău scenariu”, în care Alianța Nord-Atlantică (NATO) ar fi lipsită de garanția securității americane.

Potrivit președintelui francez Emmanuel Macron, „se vor decide finanțări comune masive pentru achiziționarea și producerea, pe teritoriul european, de muniții, tancuri, arme și echipamente dintre cele mai inovatoare”.

În plus, „statele membre vor putea să-și crească cheltuielile militare fără ca acestea să fie luate în calcul la deficitul lor bugetar”, o măsură solicitată în special de Paris și Berlin.

Emmanuel Macron a mai afirmat că dorește „să deschidă dezbaterea strategică” privind protecția Europei sub „umbrela nucleară” franceză, subliniind însă că, în orice caz, decizia unei eventuale riposte „va rămâne în mâinile președintelui francez”.

„Primul pas”

Într-un context geopolitic profund bulversat de pozițiile adoptate de președintele american, Comisia Europeană a prezentat un plan pentru „reînarmarea Europei”, care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro.
Un „prim pas” care ar trebui să obțină acordul de principiu al celor 27, joi, potrivit unor diplomați de la Bruxelles.

În acest moment, aproximativ 30 de miliarde de euro vor fi disponibili pentru Ucraina în 2025, iar mai multe state membre ale UE nu consideră necesară creșterea acestui cuantum, cel puțin pe termen scurt.

Washingtonul, care s-a apropiat deschis de Kremlin după o convorbire telefonică între Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, pe 12 februarie, a blocat luni ajutorul militar pentru Ucraina.

Acest blocaj, care, potrivit experților, compromite pe termen lung capacitatea Kievului de a se apăra împotriva agresiunii ruse, vizează și partajarea de informații, a precizat miercuri directorul CIA, John Ratcliffe – un element esențial pentru soldații ucraineni pe câmpul de luptă.

„Suspendăm și analizăm toate aspectele” relațiilor cu Ucraina, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Mike Waltz.

Liderul de la Kiev, care a încercat să calmeze situația după incidentul de vineri din Biroul Oval, unde Trump a amenințat că „va abandona” Ucraina, a anunțat miercuri că lucrează la noi negocieri cu SUA.

Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andriî Iermak, a menționat că a discutat telefonic miercuri cu Mike Waltz. Cei doi au convenit ca echipele lor să se întâlnească în viitorul apropiat, potrivit Kievului.

Amenințarea ungară

Președintele ucrainean cere garanții solide de securitate din partea aliaților săi occidentali, în cadrul unor posibile negocieri, pentru a se asigura că armata rusă nu va invada din nou țara după o eventuală încetare a ostilităților.

„Cu toții ne dorim un viitor sigur pentru poporul nostru. Nu un armistițiu temporar, ci sfârșitul războiului o dată pentru totdeauna. Cu eforturile noastre coordonate și cu leadershipul Statelor Unite, acest lucru este pe deplin realizabil”, a scris Volodimir Zelenski miercuri pe rețelele sociale.

Marți, președintele ucrainean a propus un armistițiu aerian și maritim cu Rusia pentru a începe discuții privind o „pace durabilă” sub „conducerea” lui Donald Trump.

Liderul de la Kiev s-a declarat, de asemenea, dispus să semneze un acord-cadru cu Statele Unite privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina, un punct solicitat de președintele american.

La rândul său, Donald Trump a părut să redeschidă marți ușa dialogului, într-un discurs în fața Congresului, declarându-se mulțumit că a primit asigurarea lui Volodimir Zelenski că acesta este pregătit să discute despre o „pace durabilă” cu Rusia.

Într-un discurs televizat, miercuri seară, președintele francez a avertizat că „amenințarea rusă este reală și afectează țările Europei”.

Emmanuel Macron a subliniat că Moscova a „transformat deja conflictul din Ucraina într-un conflict global” și încearcă „să manipuleze opiniile noastre prin minciuni difuzate pe rețelele sociale”.

Potrivit liderului de la Paris, „această agresivitate nu pare să aibă limite”, iar în acest context, „a rămâne spectator ar fi o nebunie”.

Totuși, această poziție nu este unanim acceptată de cele 27 de state membre.

Premierul naționalist ungar Viktor Orban, susținător al lui Donald Trump și Vladimir Putin, a amenințat că va bloca summitul de joi. Liderul de la Budapesta a fost primit la cină, miercuri seară, de Emmanuel Macron.

La reuniunea extraordinară de la Bruxelles, România va fi reprezentată de președintele interimar Ilie Bolojan.

Citește și: Atașatul militar al Rusiei la București și adjuctul său, declarați indezirabili în România