În acest weekend, unii dintre cei mai puternici lideri ai lumii s-au reunit la Delhi, în jurul unei mese circulare uriașe.

Premierul indian Narendra Modi a declarat că, împreună, liderii aflați alături de el ar trebui să devină tot mai mult cei care „modelează regulile”, nu cei care doar „le acceptă”.

Printre cei care îl ascultau se aflau lideri ai grupului BRICS, între care președintele chinez Xi Jinping, cel rus Vladimir Putin, cel iranian Masoud Pezeshkian, prințul moștenitor al Abu Dhabiului, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, și președintele sud-african Cyril Ramaphosa.

Cu greu pot fi considerați aliați firești, remarcă BBC într-o analiză.

Relațiile dintre țările lor au fost marcate de dispute teritoriale și chiar de confruntări militare.

India și China au fost implicate în 2020 într-o confruntare soldată cu morți de-a lungul frontierei disputate. Iranul și Emiratele Arabe Unite s-au aflat în tabere opuse în războiul din Orientul Mijlociu, Teheranul lansând rachete și drone asupra celuilalt stat membru BRICS, în timp ce conflictul provoca unde de șoc în economiile lumii.

Faptul că India a reușit să îi reunească fizic pe acești lideri reprezintă în sine o realizare și o dovadă a influenței sale diplomatice. Weekendul a oferit totodată un cadru în care țările să-și reevalueze relațiile în lumina războiului din Iran.

Însă stabilirea unei viziuni comune asupra unei noi ordini mondiale și obținerea unor rezultate clare, concrete, s-au dovedit mult mai dificile. Această tensiune a marcat întregul summit.

O contrapondere la influența occidentală

Pentru membri precum China, Rusia și Iran, BRICS oferă un instrument de diminuare a influenței Statelor Unite și a Europei Occidentale.

India a fost însă reticentă în a prezenta BRICS drept un bloc antioccidental. Narendra Modi însuși a declarat la summit că grupul „nu este împotriva nimănui”. Această distincție contează pentru Delhi, care dorește să-și păstreze relațiile cu țări aflate în dezacord unele cu altele.

„Există țări în cadrul grupului care și-ar dori ca acesta să devină antioccidental, dar nu asta este”, spune Anil Trigunayat, diplomat indian cu experiență și fost ambasador. În opinia sa, India a reușit să promoveze „autonomia strategică într-o epocă a războiului” și inițiative pentru „consolidarea cooperării dintre membri”.

Ce conține declarația comună

Summitul a reușit să adopte o declarație comună într-un moment în care divergențele dintre membri au fost rareori atât de evidente.

De două ori în cursul acestui an, reuniunile miniștrilor BRICS se încheiaseră fără un comunicat comun. De această dată s-a ajuns la un consens, însă prin evitarea subiectelor asupra cărora membrii au poziții profund diferite și cu puține soluții.

„Declarația de la New Delhi” a fost adoptată în prima zi a summitului. Ceea ce atrage însă atenția este ce nu spune documentul.

În privința războiului din Orientul Mijlociu, declarația îndeamnă la „maximă reținere”. Condamnă, de asemenea, „atacurile asupra infrastructurii civile și instalațiilor nucleare pașnice”, fără a atribui responsabilitatea.

Documentul reafirmă sprijinul pentru soluția celor două state și se opune strămutării forțate a palestinienilor sau acțiunilor care ar putea „legitima ori prelungi ocupația”, folosind formulări atent raportate la rezoluțiile ONU existente.

Nu menționează deloc războiul Rusiei în Ucraina, spre deosebire de declarațiile BRICS anterioare.

Aceeași prudență se regăsește în domeniul comerțului. Documentul exprimă îngrijorări privind „majorarea fără discriminare a taxelor vamale” și condamnă sancțiunile unilaterale, dar evită să numească Statele Unite, ceea ce probabil va permite evitarea unei reacții ostile din partea Washingtonului.

Mai mulți membri BRICS ar fi fost reticenți să provoace furia președintelui Donald Trump, care a calificat anterior drept „antiamericane” propunerile grupului, inclusiv eventuala interconectare a monedelor digitale ale băncilor centrale pentru comerțul transfrontalier.

„Faptul că nicio țară nu este menționată nominal, chiar și atunci când este condamnat conflictul din Orientul Mijlociu, poartă amprenta Indiei”, spune Praveen Donthi, analist principal la International Crisis Group.

„Am fost plăcut surprins de referirea fermă la taxele vamale, deoarece India ar fi putut prefera o abordare mai puțin directă. Dar poate că aceasta a fost o ocazie de a-și transmite nemulțumirea”, a adăugat el.

Dincolo de summit

În urma amenințărilor comerciale ale lui Trump și a șocului provocat de războiul din Orientul Mijlociu, reconfigurarea ordinii mondiale a devenit o necesitate vitală pentru economiile multor state membre.

Summitul a oferit un cadru pentru întrevederi greu de imaginat cu doar câteva luni în urmă.

Președintele iranian Pezeshkian și prințul moștenitor al Abu Dhabiului au discutat față în față — cea mai înaltă întâlnire la nivel de reprezentare cunoscută între cele două țări de la începutul războiului.

Acest weekend i-a oferit Teheranului șansa de a arăta că nu este singur în fața atacurilor militare și a presiunii economice exercitate de Statele Unite și Israel.

În timp ce Iranul încearcă să reziste sancțiunilor americane, „Operațiunii Paria Economic” a Washingtonului și blocadei navale asupra porturilor sale, Pezeshkian a insistat pentru aprofundarea relațiilor economice cu membri BRICS, între care Malaysia, India și Etiopia.

În ceea ce privește China, aceasta a fost prima vizită a președintelui Xi la Delhi în ultimii șapte ani. Între China și India există o neîncredere profundă de la confruntarea de frontieră din 2020, însă tensiunile s-au atenuat. Există și un dezechilibru comercial major, India înregistrând un deficit considerabil în relația cu China.

Xi și Modi au schimbat o strângere de mână cordială, fără îmbrățișarea caracteristică premierului indian. Xi a rămas mai puțin de 24 de ore și nu a participat la dineul de gală oferit de Modi sâmbătă seara.

Cu toate acestea, weekendul a reprezentat un moment important pentru două țări cu o relație atât de dificilă. Potrivit comunicatelor oficiale, cei doi lideri au convenit să consolideze relațiile economice și legăturile de transport și să abordeze barierele comerciale.

Trigunayat consideră că acest lucru face parte dintr-o apropiere treptată produsă în ultimii ani și că ambele părți sunt dispuse să colaboreze. Rămâne însă de văzut dacă vor exista progrese substanțiale.

„Spun mereu că trebuie să avem încredere, dar mai întâi să verificăm”, afirmă el.

Ce urmează

Summitul a demonstrat că BRICS poate crea un spațiu în care rivalii să discute și să acționeze în afara instituțiilor dominate de Occident.

Întrebarea mai dificilă este ce se va întâmpla în continuare. Este clar că membrii sunt de acord, mai mult ca oricând, asupra necesității unei noi ordini mondiale.

Însă ce anume ar trebui să înlocuiască actuala ordine și cum se poate ajunge acolo sunt întrebări la care răspunsurile sunt mult mai greu de găsit, conchide BBC.