Papa Leon al XIV-lea începe o vizită de 4 zile în Franța, vineri, al cărei moment culminant va fi o Liturghie uriașă, la care sunt așteptate peste o jumătate de milion de persoane în centrul Parisului.

Pentru ceremonia programată sâmbătă după-amiază, în Place de la Concorde, a fost construit un altar, iar o zonă extinsă din jurul bulevardului Champs-Élysées a fost închisă de poliție.

Potrivit BBC, aproximativ 600.000 de credincioși catolici sunt așteptați să ocupe bulevardul până la Arcul de Triumf și chiar dincolo de acesta.

Mulțimi numeroase sunt așteptate și în celelalte etape ale itinerarului papal. Biserica Catolică atribuie acest entuziasm unei nevoi spirituale tot mai puternice în rândul francezilor și al altor europeni.

Președintele Emmanuel Macron îl va întâmpina pe Papă vineri dimineață, pe Aeroportul Orly, după care cei doi vor purta discuții la Palatul Élysée despre probleme geopolitice și inteligența artificială. Macron va susține, de asemenea, un discurs alături de Suveranul Pontif la Metz.

Președintele francez nu va participa însă la niciuna dintre Liturghiile oficiate de Papă, în principal pentru a evita încălcarea principiului separării stricte dintre stat și religie din Franța.

La Liturghia de pe Champs-Élysées vor participa, în schimb, soția sa, Brigitte Macron, și premierul Sébastien Lecornu. Sunt așteptați și mai mulți candidați la alegerile prezidențiale de anul viitor, între care Marine Le Pen, reprezentantă a dreptei naționaliste, centriștii Édouard Philippe și Gabriel Attal, precum și conservatorul Bruno Retailleau.

Au existat informații despre unele tensiuni între Emmanuel Macron și echipa Vaticanului trimisă să organizeze vizita. Președintele ar fi fost nemulțumit că evenimentul nu va avea un caracter ceremonial mai pronunțat.

Informațiile au fost respinse săptămâna aceasta de oficialii Palatului Élysée. Aceștia au explicat că unui șef de stat aflat în vizită, așa cum este și Papa, îi sunt propuse în mod obișnuit mai multe ceremonii importante, inclusiv o escortă de cavalerie pe Champs-Élysées. Potrivit oficialilor francezi, nu s-a crezut însă niciodată că Suveranul Pontif va accepta efectiv o asemenea propunere.

Reprezentanții Palatului Élysée au confirmat că Papa Leon al XIV-lea a refuzat ideea lui Emmanuel Macron de a se întâlni cu meșteșugarii care au contribuit la reconstruirea Catedralei Notre-Dame, grav afectată de incendiu. Motivul invocat a fost programul foarte încărcat.

După ce va parcurge vineri după-amiază străzile Parisului cu papamobilul, până la Catedrala Notre-Dame, Papa Leon al XIV-lea se va întâlni seara cu 80.000 de tineri pe Stade de France, în nordul capitalei.

Pentru Liturghia de duminică, organizată la Sanctuarul de la Lourdes, în Munții Pirinei, s-au înscris 150.000 de persoane.

Luni, Papa se va afla la Metz, în nord-estul Franței, unde îi va aduce un omagiu lui Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene. Catolic devotat, Schuman, care a trăit între 1886 și 1963, este în prezent candidat la beatificare.

Suveranul Pontif se va întâlni și cu un grup de migranți la Paris, iar la Lourdes va discuta cu mai multe persoane care au fost victime ale abuzurilor sexuale comise de membri ai clerului catolic.

Născut la Chicago în 1955, Papa Leon al XIV-lea purta inițial numele Robert Prevost, un nume de origine franceză.

Bunica sa paternă s-a născut în 1894, la Le Havre, în Normandia. După ce s-a căsătorit în Statele Unite, ea și soțul său italian au adoptat numele Prevost, numele de fată al mamei sale.

Franța are o relație istorică complexă cu Biserica Romano-Catolică. Țara a fost cunoscută multă vreme drept „fiica cea mare a Bisericii”, în baza ideii, inexacte, că ar fi fost primul regat care s-a convertit la creștinism. Armenia, Georgia și Etiopia au făcut însă acest lucru înaintea Franței.

În secolul al XIV-lea, papalitatea s-a mutat în exil la Avignon, în sudul Franței. În secolele următoare, armatele franceze au intervenit periodic în politica italiană, într-o perioadă în care papii erau atât conducători laici, cât și lideri ai Bisericii.

Napoleon a ținut în captivitate doi papi.

Toți papii din perioada recentă au vizitat Franța. Ioan Paul al II-lea a venit de mai multe ori între 1980 și 2004, iar Papa Francisc a efectuat trei vizite, însă a evitat Parisul, alegând în schimb Strasbourg, Marsilia și Corsica.

În prezent, Franța s-a secularizat, la fel ca restul Europei, iar mai puțin de jumătate din populație se identifică drept catolică.

Proporția celor care participă regulat la slujbele religioase a scăzut de la 35% din populație în 1960 la mai puțin de 5% în prezent. Numărul preoților s-a redus cu două treimi, de la 25.000 în 1990 la mai puțin de 9.000.

În ultimii ani au apărut însă semne ale unui interes tot mai mare pentru tradiția religioasă. Numărul adulților botezați a crescut de peste două ori în cinci ani, ajungând la 10.000 în 2025.

„Franța s-a secularizat într-adevăr, dar a rămas un gol în locul în care se aflau cândva Dumnezeu și valorile”, a declarat cardinalul François Bustillo, episcop de Ajaccio.

„Oamenii caută ceva. Poate merg în India, în Tibet sau în Amazonia. Acum, Papa vine aici de la Roma și le reamintește oamenilor propriile rădăcini.”

„Ioan Paul al II-lea a trezit Estul. Acum, Leon al XIV-lea va trezi Vestul”, a adăugat cardinalul.

Citește și: Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva, în perioada 8 - 15 octombrie